Programul Politic
Programul Politic al Partidului RENAŞTEREA ROMÂNIEI
Cap.1. Principiile de bază ale politicii Partidului RENAŞTEREA ROMÂNIEI sunt:
- alegerea membrilor de partid în funcţiile de conducere ale partidului pe baze autentic democratice
- responsabilizarea reală a membrilor de partid, aleşi in funcţii politice in urma alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare, faţă de alegătorii săi
- readucerea justiţiei in rolul ei firesc de garantă a dreptăţii in societate, prin responsabilizarea magistraţilor in raport cu soluţiile date
- aducerea activităţii politice din sfera interesului privat al politicienilor in sfera interesului public
- corupţia legată de banii publici trebuie să constituie o circumstanţă agravantă in aplicarea pedepselor
- asigurarea unui cadru politic, economic şi financiar care să permită dezvoltarea economică a Românie prin investiţii private
- garantarea proprietăţii private
- asigurarea unui viitor cât mai bun generaţiei actuale cât şi generaţiei viitoare prin luarea tuturor măsurilor pentru realizarea siguranţei sanitare, alimentare şi energetice a cetăţenilor români
- restabilirea echilibrului normal intre retribuţiile primite şi munca depusă
- promovarea interesului naţional prin dezvoltarea unor relaţii politico-economice echitabile cu toate ţările democratice ale lumii
- păstrarea resurselor naturale importante ale României in proprietatea statului român pentru exploatarea lor in interesul generaţiei actuale şi a celei viitoare
- limitarea numărului de mandate posibil a fi ocupate in funcţii de demnitate publică alease la maxim 2 mandate, respectiv pentru consilieri, primari, parlamentari, europarlamentari, preşedinte al României, membrii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului.
Cap.2. Modificarea constituţiei
Art.1. Aprecieri generale
Partidul RENAŞTEREA ROMÂNIEI, analizând situaţia politică a României şi evoluţia ei in ultimii 23 de ani, precum şi opiniile unei părţi importante a societăţii româneşti, consideră că o cauză importantă a evoluţiei politice negative a României o reprezintă şi constituţia ţării.
Simplul fapt că, o putere a statului, respectiv Curtea Constituţională a României a ajuns să judece numeroase cauze legate de infruntări ale puterilor statului, apărute in lupta pentru acapararea puterii politice, in scopul satisfacerii nevoilor cercurilor de influenţă economico-financiare, aflate in spatele partidelor politice, demonstrează incă odată necesitatea reformării profunde a Constituţiei României.
Art.2. Modificări propuse a fi aduse constituţiei
a. Modificarea sistemului parlamentar : parlament bicameral cu maxim de 300 parlamentari.
b. Introducerea in constituţie a prevederii că membrii Curţii Constituţionale sunt aleşi dintre judecători prin vot secret uninominal, majoritar in două tururi, odată cu alegerile pentru preşedinţia României.
c. Avocatul Poporului se va alege prin vot secret uninominal, majoritar in două tururi, odată cu alegerile pentru preşedinţia României.
d. In caz de suspendare a preşedintelui României de către parlament şi nevalidarea prin referendum a acestei suspendări, Parlamentul se dizolvă de drept şi se organizează alegeri anticipate in maxim 60 de zile de la data refendumului.
e. Introducerea votului secret, uninominal, majoritar in 2 tururi pentru toate alegerile, locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale
f. Introducerea prevederii că acordarea pensiei de stat se face strict pe principiul contributivităţii. Fac excepţie de aici pensiile militare, care vor fi reglementate prin legi speciale.
g. Introducerea prevederii ca persoanele alese in funcţii publice ca urmare a alegerilor locale, parlamentare şi europarlamentare nu au nici un fel de imunitate cu excepţia declaraţiilor politice făcute in incinta parlamentului
h. Membrii parlamentului României nu vor avea dreptul să desfăşoare alte activităţi indiferent de domeniul şi nu pot să fie acţionari la nici un fel de firmă sau să tranzacţioneze acţiuni pe bursă
i. Introducerea prevederii că nu participă la alegeri decât partidele politice inscrise in
Registru Partidelor Politice de la Tribunalul Bucureşti
j. Introducerea prevederii că resursele naturale ale României nu vor putea fi instrăinate sau concesionate ele rămânâd in proprietatea publică a statului român, ele neputând fii exploatate decât de intreprinderi cu capital 100% de stat
Cap.3. Modificări legate de justiţie
Art.1. Aprecieri generale
Analizând evoluţia României în ultimii 20 de ani, se constată cu uşurinţă că lipsa unei justiţii corecte şi imparţiale, neimplicată politic, a constituit o principală cauză care a generat situaţia dezastruoasă existentă in aproape toate domeniile vieţii economico- sociale din România.
Art.2. Modificări propuse in sistemul de justiţie
a) Reformarea profundă a acestui sistem prin eliminarea corupţiei existente in justiţie, a incompetenţei şi a dependenţei sale politice
b) Se va trece la aplicarea reală a răspunderii disciplinare, financiare şi penale a magistraţilor, pentru soluţiile nefondate date, fie prin nerespectarea legilor in vigoare, fie din cauza lipsei de profesionalism.
c) Indreptarea statului împotriva magistraţilor care prin soluţiile date cu ignorarea prevederilor legale, prin incompetenţă sau rea credinţă, au determinat plata de către statul român a unor penalităţi pentru nerespectarea drepturilor omului sau a libertăţilor fundamentale ale omului
d) Evaluarea magistraţilor, judecători şi procurori se va face numai pe baza analizei temeiniciei hotărârilor luate, evaluarea fiind făcută de un organism compuns din profesionişti, independent de justiţie
e) In domeniul justiţiei se va acţiona pentru modificarea prevederilor legale, referitoare la starea de arest, in sensul că in prima instanţă completul de judecată pentru luarea hotărîrii de emitere a mandatului de arestare preventivă, va fi compus din 3 magistraţi, iar la instanţa superioară completul de judecată va fi compus din 5 magistraţi
f) Toate hotărârile judecătoreşti, impreună cu motivarea dată vor fi publicate integral pe siteu-rile instituţiilor respective, cu excepţia celor care implică minori sau a celor care implică siguranţa naţională
g) Citarea părţilor in procese se va face prin citaţie cu confirmare de primire. Necitarea unei părţi in proces sau citarea ei la o adresă greşită va constitui abatere disciplinară care se va sancţiona in mod drastic
h) Introducerea practicii precedentului judiciar şi eliminarea posibilităţii ca să se dea soluţii total opuse in cauze identice sau foarte asemănătoare
i) Liberalizarea completă şi totală a meseriei de avocat prin modificarea legislaţiei in vigoare, astfel incât aceasta să prevadă in mod clar şi explicit, posibilitatea infiinţării de barouri cu capital privat, pentru eliminarea monopolului aproape integral deţinut de Uniunea Barourilor din România. Intrarea in barouri se va face prin examen la nivel naţional.
j) Instituirea unei instanţe speciale care va judeca, cu foarte mare promptitudine cazurile care implică fapte de corupţie privind bani publici, deturnare de fonduri publice, astfel incât cu maximă celeritate să se pronunţe o soluţie corectă şi imparţială in cauzele respective. Aceleaşi instanţe vor fi abilitate pentru judecarea in regim de urgenţă a persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică ca urmare a alegerilor şi care sunt acuzate de fapte de natură penală. Aceleaşi instanţe speciale vor judeca cazurile de natură penală care implică magistraţi, fapte penale legate de falsificarea de documente legate de alegeri, exercitarea votului multiplu finanţarea ilegală a partidelor politice.
k) Magistraţii care vor activa in instanţele speciale, care vor judeca cazurile de corupţie care implică banii publici sau persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, ca urmare a alegerilor, vor beneficia de un statut aparte in ceea ce priveşte salarizarea şi asigurarea protecţiei personale, pentru ei şi familiile lor. In acelaşi timp magistraţii din aceste instanţe se vor supune tuturor rigorilor cerute de verificarea moralităţii
lor, a surselor de venituri, a relaţiilor pe care le au, atât ei cât şi membrii familiilor lor.
l) Procurorii şi celelalte organe de anchetă in cauzele care implică banii publici pe lângă determinarea faptelor şi aplicarea pedepselor legale vor avea ca prioritate recuperarea daunelor şi dobânzilor corespunzătoare sumelor respective
m) Faptele de corupţie făcute de reprezentanţii organelor Ministerului de Finanţe in timpul exercitării funcţiei sau in legătură cu aceasta se vor considera fapte agravante şi se vor pedepsi cu pedepse mărite.
n) Pentru faptele de corupţie, făcute de funcţionarii Ministerului de Finanţe, cu deosebire a celor prin care faptele lor incearcă şantajarea investitorilor pentru obţinerea de foloase proprii sau determinarea lor să sponsorizeze diferite partide politice, se vor considera fapte de gravitate deosebită, prevăzându-se pedepse corespunzătoare
o) Pentru faptele de omor premeditat sau de gravitate deosebită, făcute cu sadism, mai ales cele care implică minori sau persoane in vârstă se va introduce pedeapsa de detenţie pe viaţă.
Cap.4. Modificări legate de legislaţie in domeniul politic
Art.1. Aprecieri generale
Viaţa politică in ultimii 20 de ani a demonstrat fără niciun fel de indoială că modul in care se face politică in România nu a corespuns niciodată cu interesul cetăţeanului român. Activitatea politică a fost folosită in imensa ei majoritate ca mijloc de imbogăţire personală a politicienilor şi a grupurilor de interese din spatele acestora.
Acţiunea politică a fost constituită cu preponderenţă din manipulări ale cetăţenilor români, mai mult sau mai puţin grosolane, care au avut ca unic scop conservarea puterii decizionale pentru grupurile ilegitime de interese economico-financiare. Părăsirea partidului care te-a sprijinit pentru a câştiga o demnitate publică in urma alegerilor, a devenit o virtute a parlamentarului român care după alegerea sa a uitat de unde a venit, cine l-a ajutat să devină ceea ce este, dar mai ales a uitat pe cine trebuie să reprezinte cu adevevărat.
Nerespectarea chiar de către guvern a legislaţiei aprobate de parlament şi aflată in vigoare a devenit un lucru cotidian pentru viaţa politică din România. Dispreţul executivului faţă de legislativ, dar şi invers, limbajul violent, suburban pe alocuri folosit intre reprezentanţii puterilor in stat, toate la un loc au devenit un titlu de glorie politică pentru clasa politică care a condus ţara in ultimii 20 de ani.
Art.2. Modificări necesare legislaţiei din domeniul politic
a) La demisia unui parlamentar din partidul cu care a câştigat funcţia de demnitate publică, acesta să-şi piardă in mod automat şi mandatul de parlamentar. Acest lucru ar impiedica schimbarea proporţiei de reprezentare in parlament, altcumva decât prin alegeri, precum şi imposibilitatea de apariţie in parlamentul României a unor partide care nu au participat la alegerile care au dat componenţa respectivului parlament.
b) Grupul parlamentar al independenţilor din Parlamentul României nu va putea fi format decât din parlamentari care şi-au câştigat mandatul ca independenţi.
c) Limitarea numărului de mandate posibil a fi ocupate, in funcţii de demnitate publică alease, la maxim 2 mandate, respectiv pentru consilieri, primari, parlamentari, europarlamentari, preşedinte al României, membrii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului.
d) Eliminarea totală a oricăror prevederi prin care se limitează posibilitatea de anchetare sau arestare a parlamentarilor, a miniştrilor, secretarilor de stat. Aceste cazuri vor fi instrumentate de instanţe speciale, in regim de urgenţă. Hotărârea de reţinere a unui parlamentar nu se va putea lua decât de un colectiv format din 3 procurori. Emiterea mandatului de arestare in primă instanţă se va lua numai de un complet de 5 judecători. In instanţa de apel completul va fi format din 7 judecători
e) În caz de reţinere sau cercetare abuzivă a unui parlamentar, dovedit nevinovat, pedepsele aplicate persoanelor vinovate pentru reţinere sau cercetare abuzivă vor avea circumstanţe agravante
f) Introducerea prevederii ca un candidat la o funcţie de demnitate publică aleasă, odată ales intr-o circumscripţie electorală să nu poată candida intr-o altă circumscripţie electorală decât după o perioadă de pauză egală cu durata unui mandat de parlamentar.
g) Parlamentarii nu vor putea ocupa nici o funcţie in guvern pentru a respecta pe deplin principiul separării puterilor in stat
h) Membrii Parlamentului României nu vor avea dreptul să desfăşoare alte activităţi, indiferent de domeniul şi nu pot să fie acţionari la niciun fel de firmă sau să tranzacţioneze acţiuni pe bursă
i) In alegeri nu vor putea să participe decât partidele politice inscrise in Registrul
Partidelor Politice aflat la Tribunalul Bucureşti
j) Desfiinţarea votului secret in parlament. Votul in parlament se va exercita la vedere astfel incât să se poată stabili cu exactitate modul in care a votat fiecare parlamentar, alegătorul având posibilitatea de a vedea on-line modul in care s-a votat.
banii publici, deturnarea de fonduri publice, evaziunea fiscală, contrabanda. Art.1. Aprecieri generale
Ultimii 20 de ani au constituit un interval de timp, in care fenomenele de corupţie privind fondurile publice, evaziunea fiscală şi contrabanda, au devenit principalele obstacole in calea dezvoltării economico-sociale a României. Creşterea constantă a acestor fenomene in ultimii ani, arată atât neputinţa, cât mai ales dezinteresul clasei politice care a condus România. In ultimii 20 de ani acoperirea găurilor produse in bugetul de stat prin lipsa de profesionalism a celor care au administrat ţara, dar mai ales prin larga corupţie existentă in jurul acestor fonduri, s-a făcut numai pe seama cetăţeanului român, prin creşteri constante de taxe şi impozite, a căror valoare nu are nimic in comun cu nivelul mediu de venituri al românilor.
Art.2 Modificări legislative necesare
a) Introducerea declaraţiei de avere pentru toţi cetăţenii României, indiferent de vârsta acestora. Această declaraţie va reprezenta nivelul zero de la care se va pleca in justificarea averilor viitoare dar şi a celor deja dobândite. Declaraţia va cuprinde toate bunurile mobile, imobile, bijuterii, opere de artă, conturi bancare, acţiuni la bursă sau la firme, deţinute in ţară sau străinătate. Orice bunuri proprietate a unui cetăţean român care nu se vor regăsi in această declaraţie vor fi confiscate. Pentru bunurile aflate in afara ţării, care sunt proprietate a cetăţenilor români cu domiciliul in România şi care nu se regăsesc in declaraţia de avere se vor face toate demersurile internaţionale posibile pentru confiscarea lor.
Introducerea acestei declaraţii va impiedica ca pe viitor să existe posibilitatea justificării dobândirii unei averi, prin moşteniri fictive primite de la fel de fel de rude.
b) Vânzarea de bunuri mobile sau imobile, de opere de artă, bijuterii, acţiuni, etc se vor face numai prin act notarial, care va cuprinde CNP-ul persoanelor care fac respectiva tranzacţie. Se va desfiinţa posibilitatea de vânzare prin chitanţă de mână sau alte forme mascate de transfer al proprietăţii. Tranzacţiile făcute se vor comunica in maxim 48 de ore prin sistem de curierat special către Fiscul de Stat
c) Infiinţarea Fiscului de Stat care va intocmi baza de date naţională cu toţi cetăţenii români pe baza CNP-ului şi care va cuprinde declaraţia de avere, veniturile centralizate, acţiunile deţinute, conturile bancare, toate tranzacţiile mobiliare sau imobiliare făcute şi impozitele plătite de fiecare cetăţean român.
Baza de date va avea regim strict secret, accesarea ei fiind făcută numai de Fiscul de Stat, in condiţii de accesare bine determinate. Membrii Fiscului de Stat se vor bucura de un regim special de salarizare dar şi de protecţie, atât personală cât şi a membrilor familiilor lor. Orice avere care nu poate fi justificată cu acte va fi confiscată.
d) Averile făcute inainte de introducerea declaraţiei de avere vor trebui justificate cu acte doveditoare prin indicarea sursei lor. Averile care pot fi dovedite că au fost făcute prin fapte ilegale vor fi confiscate. Pentru averile a căror provenienţă nu poate fi justificată de proprietar dar pentru care nu poate fi demonstrată nici dobândirea lor pe cale ilegală se va proceda la impozitarea lor cu 50%.
e) Stoparea furtului din banii publici prin realizarea unui sistem de licitaţii publice care să stimuleze cu adevărat concurenţa şi eficientizarea folosirii fondurilor publice. Se va desfiinţa sistemul de acordare de contracte directe indiferent de suma contractului. Modul de desfăşurare a licitaţiilor publice va trebui stabilit astfel incât orice cetăţean român să poată verifica in modul cel mai uşor posibil deşfăşurarea
acestor licitaţii.
f) Modificarea legislaţiei privind faptele de contrabandă va trebui să prevadă măriri semnificative ale pedepselor aplicate, in funcţie de gravitatea faptelor comise, dar mai ales modul de recuperare rapidă a prejudiciilor aduse statului român, inclusiv a plăţii unei penalităţii semnificative pentru prejudiciul produs. La faptele de contrabandă se va asocia in mod obligatoriu şi fapta de evaziune fiscală pentru cazurile care reclamă această asociere.
g) Faptele de evaziune fiscală vor fi tratate in mod diferit in funcţie de natura lor, intenţia de a le produce, precum şi de prejudiciile aduse. Pedepsele vor merge de la simpla recuperare a prejudiciului produs, mergând in cazurile grave, până la confiscarea intregii averi a persoanelor care au făcut aceste fapte.
h) In cazurile de corupţie privind banii publici sau deturnarea de fonduri publice, pedepsele aplicate vor trebui mărite semnificativ. Recuperarea fondurilor deturnate şi a dobânzilor aferente va constitui o prioritate deosebită pentru organele de anchetă.
i) Pentru magistraţi, procurori, persoane care fac parte din organele de cerectare penală la nivelul poliţiei, funcţionari ai Ministerului de Finanţe şi care sunt condamnaţi pentru fapte de corupţie, se va prevedea pierderea dreptului la pensia dobândită ca urmare a exercitării funcţiei, până la valoarea pensiei minime garantate de stat. Aceste persoane nu vor mai avea niciodată dreptul să lucreze in magistratură, poliţie, finanţe publice, avocatură sau servicii secrete.
j) Faptele de corupţie făcute de avocaţi in legătură cu exercitarea profesiei de avocat vor constitui fapte agravante, pedepsele aplicate fiind mai mari, precum şi interzicerea dreptului de exercitare a meseriei de avocat
k) Pentru incercările de influenţare a hotărârilor magistraţilor, pentru tentativele de corupţie a lor, intimidare, şantajare sau falsificare de dovezi in scopul şantajării sau denigrării lor, pedepsele se vor mări semnificativ
l) Eliminarea din codul de procedură penală a prevederii de prescripţie pentru crime, indiferent de natura lor precum şi pentru deturnarea de fonduri publice sau fapte de corupţie privind banii publici
m) Schimbarea modului de calculare şi de plată a TVA-ului pentru eliminarea posibilităţii de returnare ilegală a TVA-ului
n) Absolut toate produsele se vor vinde pe bază de bon fiscal sau factură. Sancţiunile pentru vânzarea de produse fără bon fiscal se vor aplica gradat in funcţie de mărimea evaziunii fiscale constatate dar mai ales in funcţie de starea de recidivă
o) Persoanele care deţin funcţii publice vor trebui să declare toate afacerile făcute de rudele lor până la gradul 2 şi care implică fonduri publice
p) Introducerea in legislaţie a unor prevederi care să permită recompensarea financiară a persoanelor care pun la dispoziţia organelor abilitate ale statului, informaţii despre fapte de corupţie privind fondurile publice, deturnarea de fonduri publice, trafic de fiinţe umane, evaziune fiscală şi contrabandă. Aceste recompense vor fi proporţionale cu valoarea prejudiciului descoperit şi recuperat. Se va institui un sistem sigur de păstrare a secretului privind sursa informaţiei şi modul de obţinere.
q) Modificarea legislaţiei astfel incât să se poată recupera cât mai repede posibil prejudiciiile produse prin fapte de corupţie cu fonduri publice, deturnare de fonduri, trafic de fiinţe umane, evaziune şi contrabandă. Eliminarea posibilităţii ca aceste resurse financiare să poată fi trecute sau folosite de membrii ai familiei celor care
au făcut faptele prevăzute mai sus sau alte persoane folosite ca paravan. Averile persoanelor care sunt judecate pentru fapte de corupţie, trafic de persoane, jaf,
deturnare de fonduri, trafic de droguri sau alte fapte asimilate acestora vor fi confiscate, dacă nu se pot dovedi că au fost făcute prin mijloace legale.
r) La orice licitaţie care priveşte fonduri publice participanţii la licitaţie vor declara pe propria lor răspundere dacă au făcut vreo acţiune de influenţare a membrilor comisilor de licitaţii sau dacă au oferit mită pentru obţinerea contractelor. Membrii comisiilor de licitaţie vor declara la rândul lor dacă s-au efectuat asupra lor acte de influenţare sau li s-au oferit mită. Descoperirea ulterioară a unor fapte de corupţie in domeniul licitaţiilor care implică fonduri publice va duce pe lângă pedeapsa penală corespunzătoare şi la plata unor despăgubiri egale cu valoarea contractului câştigat ilegal.
s) Interzicerea efectuării de acte adiţionale la contractele din banii publici.
t) Inventarierea clară şi precisă a tuturor proprietăţilor statului român şi trecerea acestora intr-o carte funciară specială.
Cap.6. Modificări ale legislaţiei electorale
Art.1. Aprecieri generale
Studiind modul de desfăşurare a alegerilor în ultimii 20 de ani, se constată cu uşurinţă faptul că in acest sector al vieţii sociale s-au petrecut in mod constant incălcări grave ale legislaţiei referitoare la deşfăşurarea alegerilor, fără ca până acum să se ia vreo măsură cu adevărat eficientă, in ciuda legislaţiei existente.
Organizarea de către partidele politice a operaţiunilor de vot multiplu, au arătat in mod indubitabil, dispreţul acestora faţă de ceea ce reprezintă cu adevărat votul democratic intr-o democraţie adevărată. Modificarea raportului real de forţe, prin operaţiunile de vot multiplu, reprezintă a ameninţare continuă şi extrem de importantă la adresa democraţiei din România. Cumpărarea de voturi, in mod direct, prin folosirea mijloacelor financiare sau indirect prin oferirea de diferite produse in schimbul voturilor, reprezintă o gravă incălcare a dreptului naţiunii române de a-şi stabili in mod democratic şi corect viitorul.
Faptul că nicio formaţiune politică, nu a făcut niciun efort de a stabili persoanele care au votat multiplu sau care au cumpărat efectiv voturile cetăţenilor dispuşi la aşa ceva, in vederea aplicării sancţiunilor legale, arătă in mod clar implicarea tuturor forţelor politice care au condus succesiv România in ultimii 20 de ani, in această activitate de natură infracţională. Nefolosirea cărţii de alegător pentru confirmarea exercitării dreptului de vot, care ar fi limitat destul de mult votul multiplu, arătă incă o dată interesul tuturor formaţiunilor politice care au condus ţara in ultimele două decenii in perpetuarea acestui sistem de vot multiplu.
O altă problemă importantă legată de partidele politice şi de procesul electoral este lipsa de transparenţă in dobândirea fondurilor cu care funcţionează partidele politice şi sumele de bani cheltuite in alegeri. Dependenţa partidelor politice de fondurile primite pe căi nu tocmai transparente, de la grupurile economico-financiare, reprezintă o altă problemă majoră pentru România. Această dependenţă se manifestă ulterior prin acordarea de contracte sau diferite facilităţi, fără respectarea legislaţiei in domeniu, sau la preţuri mult mai mari decât valoarea reală a contractelor respective.
Art.2. Modificări necesare legislaţiei electorale
a. Folosirea cărţii de alegător pentru confirmarea exercitării dreptului de vot b. Votul se va exercita numai in localitatea de domiciliu, desfiinţându-se
circumscripţiile electorale speciale, cu excepţia celor organizate numai pentru studenţi in centrele universitare, unde se va proceda la inregistrarea video a
exercitării dreptului de vot pentru a putea verifica in circumscripţia de domiciliu dacă nu s-a efectuat un vot multiplu.
c. Realizarea bazei de date electorale electronice, care să permită verificarea on line dacă o persoană a votat sau nu, cu sesizarea automată a organelor legal abilitate pentru a lua măsuri in acest sens.
d. Mărirea pedepsei pentru persoanele care organizează activităţile legate de votul multiplu, precum şi aplicarea prevederilor legale persoanelor vinovate de exercitarea unui vot multiplu.
e. Votul va trebui să fie uninominal, majoritar, in două tururi, pentru alegererile locale, respectiv primari, consilieri locali, preşedinte al consiliului local, precum şi pentru alegerile parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale.
f. Limitarea extrem de puternică a fondurilor posibil a fi folosite in campania
electorală şi verificarea reală a sumelor cheltuite precum şi modul real de finanţare a partidelor politice.
g. Toate fondurile partidelor politice, sumele primite ca donaţii, sponsorizării, cotizaţii, cu indicarea sumei primite, a numelui celui care a făcut sponsorizarea respectivă,
vor trebui să fie afişate in maxim 72 de ore de la primirea lor pe site-ul partidului respectiv şi anunţate la o autoritate de stat care va supraveghea modul de finanţare a partidelor.
Cap.6. Separarea puterilor in stat
Art.1. Aprecieri generale asupra situaţiei actuale referitoare la separaţia puterilor in stat.
Realitatea perioadei scurse din 1989 şi până in prezent, a demonstrat cu prisosinţă că separea puterilor in stat a fost doar un slogan folosit de toate formaţiunile politice care au exercitat puterea politică in România.
Numeroasele situaţii in care executivul a ignorat aplicarea de legi emise de parlament, aflate in vigoare, puterea legislativă care a ignorat poziţia executivului prin care se explica lipsa de resurse materiale pentru aplicarea respectivelor legi, amestec al preşedinţiei in formarea de alianţe politice, contestarea permanentă de către politicieni a unor autorităţi ale statului, lupta permanentă pentru stabilirea supremaţiei politice, lupta pentru dominarea instituţiilor cheie in combaterea corupţiei şi evaziunii fiscale, fără ca să se ia in calcul interesul cetăţeanului român sau al României in ansamblul ei, au constituit trăsături definitorii ale actualei etape politice din România.
Faptul că o putere a statului, respectiv Curtea Constituţională, a ajuns să judece extrem de multe dispute intre puterile statului arată lipsuri grave ale Constituţiei României şi a modului de reglementare a situaţiilor litigioase.
O altă situaţie gravă a reprezentat-o justiţia care a inţeles că separarea puterilor in stat reprezintă independenţa ei in stabilirea propriilor priviligii, cum ar fi salarii, pensii speciale, sporuri, etc.
Mecanismele care să asigure separarea reală a puterilor in stat vor trebui prevăzute in amănunt in Constituţia Românie astfel incăt aceste puteri să nu se confrunte ci să colaboreze in favoarea cetăţeanului român. Separarea puterilor in stat va trebui insotită de măsuri de control reciproc, pe baze democratice, astfel incât să nu apară situaţia de independenţă a unei puteri a statului faţă de alta
Art.2. Modificări necesare pentru realizarea unei separaţii a puterilor in stat care să conducă
la conlucrarea lor in interesul cetăţeanului român
a) Desfiinţarea posibilităţii ca guvernul să emită ordonanţe de urgenţă pe perioada sesiunii parlamentare, el trebuind doar să aplice legile votate de parlament.
b) Ordonaţele de urgenţă vor putea fi emise doar in cazuri de calamităţi naturale, situaţii excepţionale, care nu pot suferi amânare, şi se vor referi numai la respectivele situaţii şi nu vor putea prevedea decât măsuri pentru indepărtarea sau limitarea lor. Aceste ordonaţe nu vor putea acţiona mai mult de 7 zile, dacă nu vor fi adoptate de parlament şi nu vor dobândi caracter de lege.
c) Legile adoptate după aprobarea bugetului de stat, care prevăd cheltuieli financiare nu vor putea fi promulgate dacă nu sunt indicate in amănunt sursele de finaţare.
d) Legile nu vor mai putea fi promulgate dacă nu conţin in textul lor şi instrucţiunile
de aplicare. De preferat ar fi ca legile emise de parlament să fie extrem de clare şi să nu necesite instrucţiuni de aplicare, pentru simplul motiv că aceste instrucţiuni de aplicare de multe ori modifică caracterul şi spiritul legii.
e) Stabilirea prin constituţie a obligaţiilor fiecărei puteri a statului, modul de rezolvare a litigiilor intre puteri, termene, etape, factorii finali de decizie.
f) Asigurarea unei reale autonomii locale bazată pe transferarea deciziei administrative de la nivel central către nivelul administraţiei locale, transfer insoţit
şi de sursele financiare corespunzătoare. Admistraţiile locale vor avea automonia de a se organiza astfel incât să răspundă cât mai bine nevoilor cetăţenilor, dar vor avea un barem numeric raportat la numărul de locuitori şi un plafon financiar raportat la nivelul de incasări din taxe şi impozite. Se vor prevedea acele mijloace legale care
să permită autorităţilor locale să realizeze atragerea de capitaluri şi investiţii directe in zona lor de administraţie.
Cap.7. Drepturile omului
Art.1. Aprecieri generale asupra situaţiei actuale a drepturilor omului in România
Cu toate că in ultimele două decenii situaţia drepturilor omului s-a imbunătăţit, in România există in continuare foarte multe incălcări ale acestor drepturi, mai mult sau mai puţin cunoscute sau percepute de către cetăţeni. Aplicarea constantă de către forţele politice care au condus România a principiului că au venit la putere pentru satisfacerea nevoilor economico-financiare ale propriilor grupuri de interese in detrimentul intereselor cetăţenilor români, reprezintă una dintre cele mai grave incălcări ale drepturilor omului in România, şi anume acela de a avea o viaţă decentă. Numeroasele procese deschise in instanţele europene, la Curtea de Justiţie a Comunităţii Europeane, la CEDO, miile de români care au câştigat procese in aceste instanţe, arată fără echivoc că in România au loc incălcări ale drepturilor omului. Recenta suspendare de către CEDO a judecării proceselor privind retrocedările, din cauza faptului că instanţa nu mai face faţă avalanşei de cazuri nou deschise, arată cu certitudine că nu există nicio preocupare pentru rezolvarea acestei situaţii
In Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, semnată la 10 decembrie 1948 la art.25 se precizează: “Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi a familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, batrâneţe sau în celelalte cazuri,de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa sa”. Analizând modul real in care a evoluat România in ultimii 20 de ani se constată uşor că multe dintre aceste drepturi au fost incălcate in mod sistematic, fie din lipsa de profesionalism a factorilor de decizie, fie mai ales de lipsa de preocupare reală de a administra cu eficienţă fondurile financiare disponibile.
O altă problemă majoră a societăţii româneşti, o reprezintă asigurarea unui trai decent categoriilor sociale vulnerabile, cum ar fi pensionarii cu pensii mici, persoanele cu dizabilităţi şi nevoi speciale. Aceste categorii au fost marginalizate in mod continuu de
clasa politică românească care şi-a adus aminte de ele numai in preajma alegerilor, astfel incât să profite de situaţia lor dificilă, pentru obţinerea de voturi.
Măsuri necesare a fi luate pentru reorientarea politicilor statului către respectarea drepturilor fundamentale ale omului respectiv ale cetăţeanului român vor fi prezentate pe fiecare domeniu in parte.
Art.2. Dreptul la sănătate şi ingrijire medicală
a) Imbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin investiţii majore in sistemul de sănătate, in infrastructura sa şi in echipamente medicale
b) Retribuirea corectă a personalului medical ţinând seama de pregătirea profesională şi competenţele fiecăruia. Personalul medical trebuie să primească o retribuţie corectă in corelaţie cu celelalte categorii socio-profesionale, astfel incât politica de salarizare dezastruoasă in domeniul sănătăţii să ia sfârşit. Teoria din timpul regimului comunist, aplicată cu obstinaţie şi de regimurile politice aflate la putere in ultimii 20 de ani, prin care se acordau salarii mici personalului medical pe considerent că oricum ar beneficia de atenţiile pacienţilor trebuie să inceteze.
Un sistem corect de retribuire in domeniul sănătăţii, nu poate pleca de la premise false sau incorecte sau concepte care să indemne personalul medical să condiţioneze actul medical de primirea de foloase necuvenite
c) Infiinţarea a acel puţin 3 noi mari fabrici de medicamente cu capital de stat, utilate la nivel mondial, pentru producerea sortimentelor de medicamente necesare asigurării medicamentelor compensate, la costuri suportabile de către populaţie.
d) Infiinţarea a cel puţin 5 centre medicale de elită, echipate la nivel mondial, repartizate raţional la nivel naţional, astfel incât să se poată rezolva marea majoritate a cazurilor grave, care acum se tratează in străinătate.
e) Introducerea setului anual de analize obligatorii şi gratuite.
f) Stoparea desfiinţării de spitale şi centre medicale din oraşele mici şi modernizarea lor ca infrastructură, dotarea cu tehnică medicală performantă, atragerea de cadre medicale tinere şi bine pregătite profesional.
g) Stimularea financiară şi sprijinirea prin orice mijloace posibile a cercetării româneşti in domeniul tehnicilor medicale, a produselor farmaceutice, a metodelor de diagnosticare, astfel incât România să nu depindă intr-o proporţie din ce in ce mai mare de marile concerne din industria farmaceutică sau industria medicală.
h) Producerea de medicamente la nivel naţional, cu preţuri rezonabile, va deveni o prioritate absolută, ca o componentă a strategiei de asigurare a sănătăţii populaţiei
i) Reluarea programelor naţionale de supraveghere a bolilor cronice cu deosebire a celor contagioase. In maxim 10 ani prin programe naţionale de tratament şi supraveghere va trebui diminuată semnificativ incidenţa bolilor contagioase cum este TBC-ul, hepatitele B şi C, HIV-SIDA.
j) Instituirea programului naţional de prevenire, tratare, şi supraveghere a stării de sănătate a populaţiei pentru bolile grave cum ar fi cancerul, bolile cardio-vasculare, diabetul, boli invalidante, pe baza setului anual de analize gratuite şi obligatorii.
k) In fiecare oraş se va infiinţa in subordinea direcţiilor de sănătate publică câte un laborator de analize, dotat cu tehnică medicală performantă, care va efectua setul gratuit şi obligatoriu de analize anuale. Pentru persoanele care locuiesc in mediul rural se vor achiziţiona unităţi mobile de recoltare, care se vor deplasa in aceste localităţi pentru recoltarea probelor necesare efectuării setului de analize gratuite şi obligatorii.
l) Susţinerea finaciară a medicinii de prevenţie trebui să devină o preocupare majoră
a Ministerului Sănătăţii
m) Scoaterea imediată de pe piaţă a medicamentelor care in Uniunea Europeană şi SUA sunt interzise la comercializare. Scoaterea imediată de pe piaţă a medicamentelor care sunt interzise la comercializare pe piaţa ţării in care se fabrică aceste medicamente
n) Reconsiderarea poziţiei şi rolului medicului de familie astfel incât acesta să
redevină cu adevărat la statutul de medic curant.
o) Infiinţarea Companiei Naţionale a Medicamentului care va face achiziţii la nivel naţional pentru medicamentele compensate, pentru materialele sanitare şi echipamentele medicale, care vor utila spitalele de stat, şi vor contracta servicii pentru unităţile spitaliceşti.
p) Acordarea dreptului fiecărui pacient de a refuza inscrierea bolii de care suferă in baza naţională de date intocmită ca urmare a introducerii cardului de sănătate, ca drept de a-i fi respectată intimitatea in confromitate cu art.12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
q) Orice dezvăluire de date, din baza naţională de date, referitoare la bolile unui pacient se va considera o faptă gravă şi va fi pedepsită penal.
Art.3. Alimentaţia populaţiei
a) Interzicerea folosirea substanţelor aditive de sinteză folosite in prepararea hranei populaţiei şi care sunt interzise deja in Uniunea Europeană sau SUA
b) Denunţarea in mod unilateral a CODEXUL-lui alimentar semnat de puterile politice care au condus România in ultimii 20 de ani fără a informa pe larg şi complet şi fără a consulta cetăţenii României asupra acestui lucru
c) Promovarea pe orice cale posibilă a produselor alimentare tradiţionale româneşti, prin obligarea autorităţilor locale orăşeneşti sau municipale să realizeze pieţe speciale, in care să se desfacă numai produse tradiţionale, de către producători tradiţionali autorizaţi.
d) Autorizarea producătorilor de produse alimentare tradiţionale româneşti se va face pe baza unei taxe modice având la bază o legislaţie strictă, care va prevedea care sunt produsele fabricate, componenţa lor, verificarea calităţii lor, etc.
e) Impunerea mărimii literelor de pe etichetele de fabricaţie care se referă la compoziţie, termen de garanţie, respectiv pentru toate datele care poate interesa populaţia.
f) Substanţele aditive permise a fi folosite de către Uniunea Europeană la prepararea alimentelor, vor fi impărţite in clase de risc pentru sănătatea populaţiei, iar pe etichetele produselor se vor inscripţiona in mod obligatoriu şi aceste clase. Pentru clasele de substanţe cu risc mai mare producătorii vor plăti o taxă raportată la nivelul producţiei desfăcute pe piaţa internă. Aceste taxe vor alimenta in mod direct bugetele caselor de asigurări de sănătate.
g) Fiecare produs alimentar fabricat in România sau importat va fi inscris in mod gratuit intr-un registru naţional al alimentului, unde se va menţiona in mod obligatoriu toate substanţele care intră in compoziţia respectivului aliment, precum şi câte o mostră care va fi analizată in laboratoare specializate.
h) Producerea de alimente sau importul de alimente care se abat de la compoziţia declarată la Registrul Alimentului va fi extrem de dur sancţionată. Dacă la producerea alimentelor respective se vor folosi substanţe interzise de legislaţia Uniunii Europene se va ridica licenţa de producţie pentru fabrica respectivă, amenda mergând până la 1 miliard de euro in cazurile deosebit de grave.
i) Contrafacerea de alimente, băuturi alcoolice precum şi comercializarea lor vor constitui fapte penale grave care se vor pedepsi cu maximă severitate
j) La nivelul fiecărui judeţ se vor realiza laboratoare specializate dotate cu tehnică de ultimă oră care vor avea ca obiectiv principal analizarea compoziţiei alimentelor care se produc sau se comercializează pe teritoriul respectivului judeţ.
k) Orice faptă făcută pentru scoaterea de pe piaţă a unui producător sau distribuitor prin falsificare de buletine de analiză sau falsificare de probe prelevate, va constitui faptă penală gravă şi se va pedepsi ca atare.
l) Investigaţiile făcute asupra unui producător sau distribuitor de produse alimentare vor avea caracter de secret de serviciu şi nu vor putea fi făcute publice decât la finalizarea cercetărilor ştiinţifice realizate de organismele abilitate pentru aceasta
m) Accesul liber şi neîngrădit al oricărui cetăţean la plantele şi remediile naturale tradiţionale va fi garantat. Nimeni nu va putea solicita sau dobândi exclusivitatea exploatării acestor plante şi remedii naturale.
Art.4. Protecţia socială.
a. Cuantumul punctului de pensie precum şi nivelul ajutoarelor sociale vor trebui să reflecte cu fidelitate creşterea economică a ţării. In cazurile de stagnare economică sau recesiune se vor lua toate măsurile posibile de conservare a acestor drepturi.
b. Valoarea punctului de pensie va trebui să fie stabilită prin formule matematice foarte clare care să reflecte cu adevărat drepturile celor aflaţi in aceaste categorii sociale. Creşterea valorii punctului de pensii şi a cuantumului ajutoarelor sociale, se va face in mod automat, in funcţie de evoluţia economiei naţionale, astfel incât să
nu mai depindă valoarea lor, de bunăvoinţa uneia sau alteia, dintre puterile politice aflate la putere şi să se evite manipularea acestor categorii sociale pentru obţinerea de voturi
c. In domeniul pensiilor se va aplica principiul contributivităţii fară nicio excepţie. d. Politica in domeniul ajutoarelor sociale va fi aceea de a direcţiona aceste ajutoare
sociale către persoanele care efectiv au nevoie de ele. Nu se va incuraja sub nicio formă alocarea de ajutoare sociale acolo unde nu este nevoie de ele, numai pentru a câştiga voturi in perioadele preelectorale.
Art.5. Educaţia
a) Accesul la educaţie va fi liber şi egal pentru toţi cetăţenii României, tinerii trebuind să fie educaţi in sensul valorilor morale, ale democraţiei şi valorilor europene.
b) Învăţămîntul preuniversitar va avea ca pilon central performanţa şcolară. Unităţile şcolare cu performanţe deosebite vor fi sprijinite să-şi dezvolte infrastructura pentru a creşte numărul de elevi, astfel incât fondurile alocate vor urma performanţa şcolară. Se va acorda o atenţie deosebită dezvoltării invăţămîntului din mediul rural, prin inzestrarea tehnică corespunzătoare a acestor unităţi şi acordarea de facilităţi financiare cadrelor didactice care lucrează in mediul rural.
c) Măsurile legate de disciplină, in unităţile şcolare preuniversitare, vor fi extrem de clare şi decise astfel incât să se elimine in totalitate situaţiile existente in aceste unităţi de invăţământ scăpate total de sub control
d) Cadrele didactice vor fi stimulate salarial pentru realizarea de performanţe şcolare. e) Învăţământul universitar va fi sprijinit in dezvoltarea bazei tehnice şi tehnologice,
pentru a avea capacitatea de a pregăti la un nivel superior viitorii specialişti români. Pe lângă activitatea de invăţămînt se va sprijini cercetarea aplicativă, care va trebui să constituie una din principalele modalităţi de finanţare a invăţămîntului universitar.
f) Se va introduce sistemul de burse de stat speciale pentru studenţii foarte buni, incepând cu anul al doilea de studii, cu condiţia de a se semna un contract intre
aceştia şi statul român prin care există obligaţia de a profesa in România pe o perioadă de timp egală cu perioada in care au primit această bursă specială. Acestor studenţi li se vor rezerva posturi in structuri ale statului român mai ales in domeniul cercetării
g) Se va institui sistemul de sponsorizare de către agenţii economici a studenţilor pe bază de contract, aceştia primind burse de studii, cu condiţia ca la terminarea studiilor să lucreze in respectivele intreprinderi, pe bază de contract ferm.
h) Se vor face toate eforturile posibile pentru ridicarea nivelului de pregătire din universităti, astfel incât in maxim 10 ani de zile cel puţin o universitate românească să intre in topul primelor 50 de universităţi ale lumii.
i) Unităţile de invăţământ universitar vor trebui să devină un motor important al dezvoltării economice a României, adevărate centre de cercetare şi invenţii.
Cap. 8. Resursele naturale ale României.
Art.1. Plecând de la principiul că resursele naturale ale ţării nu aparţin numai generaţiei actuale, ci deopotrivă şi generaţiilor viitoare, politica in acest domeniu va fi extrem de clară, respectiv nu se va mai instrăina nicio resursă naturală a României, pentru cel puţin 50 de ani. Resursele naturale vor rămâne monopol al statului român şi nu vor putea fi exploatate decât de regii cu capital integral de stat.
Practica ultimilor 20 de ani a demonstrat cu prisosinţă faptul că resursele naturale ale României, chiar cele strategice, precum rezervele de petrol, au fost instrăinate de puterile politice care au condus ţara, pentru sume extrem de mici de bani in raport cu valoarea acestora. Politica constantă de vânzare a resurselor naturale ale ţării, pe motiv că exploatarea şi administrarea lor de către stat este cea mai puţin eficientă, arătă pe de o parte incapacitatea organizatorică şi managerială a celor care au avut aceste resurse
in administrare, dar mai ales intenţia de a incetăţenii in mintea românilor că este mai bine vânzarea lor, decât exploatarea acestora in folosul cetăţenilor români.
Motivul fluturat de 20 de ani incoace pentru justificarea privatizărilor din domeniul resurselor naturale şi a distribuţiei de energie, prin care administrarea privată a acestora, folosirea de tehnologii moderne, rentabile, precum şi concurenţa, ar determina eficientizarea activităţii şi deci costuri de exploatare mai mici, reprezintă incă un mare fals prezentat poporului român. Realitatea este că s-a inlocuit monopolul de stat, cu momopulul privat asupra acestor resurse, care in loc să ducă la scăderi de preţuri, au dus in mod constant la creşteri ale lor, care au dus in ultimă instanţă pentru
o mare parte a populaţiei la imposibilitatea achitării facturilor la utilităţi vitale unui trai decent
Art.2. Modificări necesare in domeniu gestionării resurselor naturale
a. In domeniul exploatărilor miniere se va acţiona pentru dotarea minelor cu echipamente ultramoderne pentru exploatarea in siguranţă şi cu productivitate maxim posibilă astfel incât să se poată reduce subvenţiile acordate acestei activităţi, tinând cont că din 2018 acestea se vor elimina. Minele care şi-au terminat rezervele exploatabile de minereuri se vor conserva şi păstra in stare corespunzătoare pentru momentul in care vor apărea tehnologii noi de exploatare. Salariile persoanelor care lucrează efectiv in mine se vor mări corespunzător cu dificultăţile şi importanţa socială a muncii depuse. In acest domeniu se va face distincţie clară intre personalul care lucrează efectiv in mină şi personalul auxiliar
de la suprafaţă. Toate exploatările miniere se vor reuni intr-o singură companiei minieră naţională, care va avea in componenţă minere, mijloacele de exploatare, mijloacele de transport, şi unităţile producătoare de utilaj pentru exploatări miniere.
b. Exploatările aurifere ale României nu se vor vinde sau concesiona. Exploatarea acestor minereuri se va face prin Compania Naţională a Aurului, cu capital integral de stat, care va reuni toate exploatările de aur ale ţării. Dacă nu există tehnologia de exploatere sau este prea scumpă pentru a fi achiziţionată, aceste rezerve vor rămâne neexploatate, până in momentul in care România işi va permite exploatarea lor.
c. Exploatările petroliere ale României care mai sunt in proprietatea atatului nu se vor vinde sau concesiona, ele exploatându-se de Compania Petrolieră Naţională, care va reuni toate exploatările petroliere, mijloacele de exploatare şi de transport, precum şi unităţile de producţie a utilajelor petroliere.
d. Unităţile de producţie a energiei electrice vor rămâne monopolul statului şi vor beneficia de investiţii majore in retehnologizarea lor, astfel incât să redevină eficiente.
e. Distribuţia de energie electrică se va face numai prin Compania Naţională a
Energiei fără intermediari privaţi.
f. Exploatarea şi distribuţia de gaze atât cât a mai rămas va constitui monopol de stat. g. Apele minerale naturale şi sursele de apă potabilă vor rămâne in monopolul statului român. Pentru cele deja concesionate se vor mări semnificativ redevenţele pentru
exploatarea lor. Compania Naţională a Apei se va ocupa de tot ceea ce inseamnă apă
minerală, apă potabilă, ape stătătoare sau curgătoare.
h. Restricţiile privind privatizarea sau concesionarea resurselor naturale ale României vor fi menţinute pentru cel puţin 50 de ani. Când veniturile medii ale populaţiei României vor depăşi nivelul mediu din Uniunea Europeană se va putea rediscuta reinceperea concesionării teptate a exploatării resurselor naturale ale ţării.
i. Statul român va trebui să sprijine intărirea foarte puternică a companiilor cu capital de stat care administrează resursele naturale ale ţării astfel incât acestea să devină rentabile şi să se capitalizeze suficient de mult, incât să facă faţă concurenţei.
j. Se va trece la politica de cumpărarea de drepturi de exploatare a unor resurse naturale din exteriorul României
Cap.9. Industria
Art.1. Aprecieri generale asupra situaţiei economice a României
Dezastrul economic generat de clasa politică prin privatizări ale intreprinderilor, cu mult sub valoarea lor reală, având de multe ori la bază acte de corupţie evidente, au generat in ultimele două decenii o situaţie extrem de dificilă din punct de vedere economic pentru România.Lipsa de susţinere reală a investiţiilor in unităţi de producţie in economia naţională, a determinat o creştere ecomonică relativ mică, raportată la cei
20 de ani scurşi din 1989 până in prezent. Lipsa de viziune, pe termen mediu şi lung, referitoare de dezvoltarea economică a României, a dus la pierderea a numeroase prilejuri prielnice, dovada incontestabilă fiind neaccesarea fondurilor europene, care au stat la dispoziţia ţării noastre incepând din 2007. Faptul că ani la rândul România a plătit o cotizaţie către Uniunea Europeană mai mare decât fondurile atrase,
demonstrează fără echivoc, fie lipsa de profesionalism a celor care au condus politic şi economic ţara in ultimii 20 de ani, fie lipsa de interes faţă de cetăţenii români şi viitorul lor.
Din păcate, impotriva jafului fară precedent făcut in industria românească, nu mai poate fi făcut nimic, pentru că distrugerea unităţilor de producţie privatizate este ireversibilă.
Singura posibilitate de acţiune in acest sens o reprezintă analizarea modului in care
s-au evaluat intreprinderile in momentul privatizării, dacă există fapte de corupţie legate de privatizarea lor şi stabilirea răspunderilor materiale şi penale pentru persoanele vinovate.
Necesitatea dezvoltării economice a ţării in ritmuri mult mai accelerate, va impune luarea unor măsuri extrem de hotărâte şi decise, pentru realizarea condiţiilor economico-finciare necesare investiţiilor private in economie.
Art.2. Modificări legislative necesare pentru stimularea investiţiilor in industrie
a. Reducerea masivă a taxelor locale pentru emiterea autorizaţiilor de construire pentru investitorii direcţi in industrie
b. Asigurarea de către autorităţiile locale, la preţuri rezonabile, a utilităţilor necesare investiţiilor in unităţile direct productive sau permiterea deducerii integrale a acestor costuri din profitul brut, dacă aceste utilităţi sunt plătite de investitor.
c. Scutirea de taxe pentru anumite perioade de timp, pentru investiţiile făcute in anumite domenii de activitate, in care România nu are dezvoltată infrastructura industrială, cum ar fi investiţiile in producerea de echipamente pentru producerea energiei verzi sau in domeniu recuperării materialelor reciclabile şi prelucrarea industrială a deşeurilor menajere.
d. Scutirea de taxe şi impozite, pe anumite perioade de timp, pentru investitorii privaţi in sectorul producerii de energie din surse hidroelectrice şi din surse regenerabile
e. Pentru intreprinderile mici şi mijlocii se va impozita cifra de afaceri.
f. Se va extinde sistemul de impozitare a cifrei de afaceri şi pentru intreprinderile mari, in funcţie de domeniul de activitate
g. Reducerea la maximum a tuturor actelor necesare infiinţării şi funcţionării unei intreprinderi, astfel incât investitorii să nu piardă timp pentru intocmirea a tot felul de raportări către administraţiile fiscale.
h. Pentru intreprinderile mici şi mijlocii se va prevedea un sistem contabil mult redus care să fie simplu de folosit şi să nu necesite personal specializat.
i. In relaţia investitorului cu statul român din punct de vedere financiar se va prevedea o singură declaraţie privind activitatea sa economică.
j. Controalele finaciare la intreprinderi se vor face maxim o dată in decurs de un an de zile. Verificările mai dese nu se vor putea face decât in situaţii intemeiate, care conduc la concluzia că in activitatea intreprinderii respective se produc incălcări
ale legislaţiei finaciare
k. Scutirea de la impozitare a profitului reinvestit in proporţii graduale din valoarea profitului pentru sprijinirea directă a investitorului
l. Modificarea comportamentului organelor financiare care reprezintă o reminiscenţă a sistemului comunist şi care privesc investitorul particular ca un infractor care
trebuie prins şi dovedit. Organele financiare vor trebui să privească investitorii privaţi ca fiind cei care sunt generatorii plus valorii economice in societate, principala forţă care poate aduce bunăstarea ecomonică a cetăţenilor români. Principala misiune a organelor financiare va fi aceea de a indruma agenţii ecomonici in ceea ce priveşte intocmirea situaţiilor financiare şi nu incercarea de a găsi orice fel de mici neconcordanţe in situaţiile financiare ale intreprinderilor numai pentru aplicarea de amenzi. Ministerul Finanţelor trebuie să devină partenerul investitorilor, nu vătaful acestora.
m. Folosirea organelor statului cum ar fi administraţiile financiare, poliţia, garda de mediu, parchetul, garda finaciară sau alte organe ale statului ca mijloace de presiune asupra investitorilor privaţi pentru obţinerea de sponsorizări pentru partide politice, va fi considerată ca faptă foarte gravă şi se va pedepsi cu asprime maximă.
n. Scutirea de la plata impozitului a cheltuielilor făcute de intreprinderi pentru contractele de cercetare incheiate cu universităţile din ţară şi acre sunt aplicate, in valoare de până la 5% din profitul brut.
o. Investiţiile in producţia de utilaje şi echipamente agricole vor avea un regim preferenţial de impozitare a profitului, in funcţie de valoarea acestuia.
p. Investiţiile in producţia de echipamente şi instalaţii folosite in cercetare vor avea regim preferenţial de impozitare a profitului, in funcţie de valoarea acestuia.
q. Acordarea de facilităţi fiscale importante pentru stimularea exportului
Cap.10. Agricultura
Art.1. Aprecieri generale asupra situaţiei actuale din agricultură
Realitatea ultimilor 20 de ani demonstrează cu prisosinţă incapacitatea clasei politice care a condus România până in acest moment, in elaborarea şi ducerea la indeplinire a unui plan naţional referitor la realizarea siguraţei alimentare a cetăţenilor români. Fărâmiţarea suprafeţelor agricole, in loturi de câteva hectare, in cel mai bun caz, fără luarea unor măsuri de stimulare a realizării exploataţiilor agricole moderne, ne-a adus in ziua de astăzi in situaţia ca dintr-o ţară exportatoare de produse agricole să ajungem o ţară care importă mai mult de 70% din necesarul de alimente pentru hrana populaţiei. Incapacitatea ţării noastre de a produce 70-80% din alimentele necesare populaţiei din producţii proprii, reprezintă o mare ruşine naţională. Situaţia dezastruoasă in toate sectoarele de activitate agricolă arată cu claritate nepăsarea clasei politice, făţă de agricultură şi faţă de cetăţeni.
Beneficiind de a doua suprafaţă arabilă din Uniunea Europeană, România a ajuns din cauza indifenţei factorilor de decizie să nu-şi poată asigura din producţia internă necesarul de alimente. Pierderea de către ţara noastră a unor imense fonduri europene alocate pentru dezvoltarea agriculturii, lipsa de preocupare reală faţă de aceste probleme, arată clar separarea totală, a clasei politice care a condus ţara in ultimii ani, de interesul cetăţenilor români. O strategiei corectă in acest domeniu trebuie să plece de la scopul final, adică acela de a asigura cetăţenilor români necesarul de alimente din producţia proprie in proporţie de cel puţin 70-80%, alimentele să fie cât mai ecologice posibil, eventual naturale, având ca pilon central al strategiei agricultura şi nu intresele particulare ale unor grupuri de persoane.
Art.2. Modificări legislative necesare
Art.2.1 Culturi agricole
a. Incurajarea prin toate mijloacele posibile a concentrării terenurilor in exploataţii agricole cu suprafaţă de minim 100 ha şi transformarea deţinătorului de teren in acţionar al fermei agricole.
b. In cazul in care un acţionar al fermei agricole doreşte să-şi vândă terenul aflat in exploataţia respectivă va exista dreptul de prehemţiune al celorlalţi acţionari asupra terenului respectiv
c. Pentru situaţiile in care există persoane care doresc să infiinţeze exploataţii agricole, dar nu au capacitatea sau pregătirea necesară conducerii acestora, Ministerul Agriculturii va pune la dispoziţia acestora specialişti in agricultură, specializaţi in domeniul respectiv de activitate, atestaţi prin concurs şi care vor avea contract de performanţă agricolă cu Ministerul Agriculturii, cu obligaţii clare de ambele părţi. Aceştia vor fi retribuţi in primul an de desfăşurare a activităţii din fondurile Ministerului Agriculturii, urmând ca din anul al doilea de activitate să fie plătiţi din
profitul exploataţiei agricole. In funcţie de domeniul efectiv de activitate această
perioadă se poate mări.
d. Exploataţiile agricole care vor investi in unităţi de prelucrare, industrializare precum şi in unităţi de stocare şi depozitare a producţiei proprii, vor fi scutite de plata pe profitul reinvestit. Scutirile pe profitul reinvestit al exploataţiilor agricole vor merge pe lanţul de industrializare până la cel de desfacere inclusiv.
e. Sprijinirea reală a exploataţiilor agricole pentru accesarea fondurilor europene, prin intocmirea proiectelor necesare in mod gratuit de către instituţii ale statului, respectiv ale Ministerului Agriculturii.
f. Exploataţiile agricole vor fi incurajate prin sisteme de impozitare flexibile pentru realizarea unei producţii agricole ecologice şi unde este posibil naturale, pentru exploatarea avantajului cert al unui teren agricol puţin contaminat cu substanţe toxice, cum este cel al României
g. Subvenţiile pentru exploataţiile agricole se vor face in funcţie de domeniul specific de activitate al exploataţiei agricole, in special pentru cumpărarea de utilaje agricole.
h. Pentru culturile agricole care prezintă un interes naţional se vor prevedea subvenţii speciale.
i. Subvenţiile pentru culturile agricole vor ţine cont intr-o proporţie importantă de performanţa obţinută
j. Taxele pentru emiterea autorizaţiilor de construire pentru unităţile de industrializare şi comercializare a produselor proprii, obţinute in exploataţiile agricole, vor avea o valoare modică, care să acopere efectiv doar cheltuiala cu munca depusă pentru emiterea lor. Eliminarea oricărui birocratism in eliberarea actelor necesare acestor investiţii.
k. Autorităţile locale vor avea obligaţia să găsească soluţiile cele mai bune, la preţurile cele mai mici, pentru asigurarea posibilităţii de comercializare a produselor industrializate din producţia proprie a exploataţiilor agricole.
l. Exploataţiile agricole vor beneficia din partea Ministerului Agriculturii de consultanţă tehnică gratuită.
m. Reanalizarea legilor care reglementează arenda terenurilor agricole, in scopul introducerii unui contact mai clar intre arendaş şi proprietarul terenului, astfel incât să existe certitudinea că arendaşul nu il poate păcăli pe proprietarul terenului.
n. Contractele de arendare se vor inregistra la direcţiile agricole judeţene, iar acestea vor verifica cu ajutorul specialiştilor proprii modul in care s-au dus la indeplinire aceste contracte, dacă s-au folosit tehnologiile agricole recomandate şi lucrările agricole necesare, precum şi indeplinirea obligaţiilor finanicare de către arendaş. In principiu nu se va proceda la incurajarea arendării terenurilor ci se va incuraja
formarea de exploataţii agricole medii şi mari prin asocierea proprietarilor de teren. o. Institutele de cercetări in domeniul culturilor agricole se vor bucura de sprijin real
din partea statului prin alocarea tuturor fondurilor necesare inzestrării cu echipamente şi tehnică moderne de cercetare. In maxim 1 an de zile vor trebui reabilitate, modernizate sau construite cel puţin 5 centre de cercetare, repartizate in funcţie de zonele geoclimatice din România, care vor incepe să furnizeze sămânţa necesară infiinţării culturilor agricole, tehnologii moderne şi soiuri adaptate condiţiilor climatice din România
p. Refacerea sistemelor de irigaţii prin investiţii masive in acest domeniu atât din partea statului cât şi a investitorilor privaţi. Toate investiţiile private pentru dezvoltarea de sisteme de irigaţii moderne se vor scuti de la impozitul pe profit pentru o perioadă de 10 ani
q. Analizarea structurii proprietarilor de pământ şi identificarea clară a proprietăţiilor funciare
Art.2.2. Zootehnia
a) Măsurile necesare readucerii zootehniei la nivelul corespunzător posibilităţilor reale ale României, vor viza in mod direct realizarea de ferme zootehnice medii şi mari.
b) Scutirea de impozit pe profitul reinvestit de către fermele zootehnice in unităţi de industrializare şi desfacere a producţiei proprii de lapte, carne şi produse din carne
c) Subvenţiile pentru animale se vor indrepta cu precădere spre fermele zootehnice, astfel incât să se poată realiza ferme zootehnice competitive. Nivelul subvenţiilor va fi dependent intr-o proporţie importantă de performanţa obţinută şi de calitatea produselor livrate.
d) Autorităţile locale vor avea obligaţia să găsească soluţiile cele mai bune, la preţurile cele mai mici, pentru asigurarea posibilităţii de comercializare a produselor industrializate, din producţia proprie de lapte şi carne, realizate in fermele zootehnice
e) Sprijinirea reală a fermelor zootehnice pentru accesarea fondurilor europene prin intocmirea gratuită de proiecte de către specialişti ai Ministerului Agriculturii.
f) Reabilitarea, modernizarea sau construirea a cel puţin 5 centre de cercetare inzestrate cu aparatură de ultimă generaţie pentru cercetări in domeniul zootehniei repartizate in funcţie de zonele geoclimatice ale României
g) Pentru situaţiile in care sunt persoane doritoare să realizeze ferme zootehnice, dar nu au pregătirea tehnică sau managerială necesară conducerii acestora, Ministerul Agriculturii va pune la dispoziţia acestora specialişti in zootehnie, specializaţi in domeniul respectiv de activitate, atestaţi prin concurs şi care vor avea contract de performanţă cu Ministerul Agriculturii, cu obligaţii clare de ambele părţi. Aceştia vor fi retribuţi in primul an de desfăşurare a activităţii din fondurile Ministerului Agriculturii urmând ca din anul al doilea de activitate să fie plătiţi din profitul fermelor zootehnice. In funcţie de domeniul efectiv de activitate această perioadă se poate mări.
h) Subvenţiile in zootehnie se vor majora la maxim posibil in funcţie de posibilităţile finaciare reale ale României
i) Ministerul Agriculturii va organiza un departament de consiliere gratuită pentru identificarea pieţelor de desfacere a produselor industriei zootehnice, atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă. Persoanele care vor lucra in acest departament vor avea un contract de performanţă incheiat cu ministerul şi vor fi plătiţi in funcţie de rezultatele muncii lor.
j) Creşterea numărului de animale din fermele zootehnice va fi un obiectiv important astfel incât să se ajungă la numărul optim de animale pe fermă, care să asigure o exploatare eficientă a acestora
k) Laboratoarele specializate vor face testări ale produselor din lapte, carne şi produse din carne, prin prelevare aleatorie de probe direct din locurile de desfacere a
acestor produse. In caz de neconformitate aceste produse se vor retrage de la vânzare şi se va suspenda activitatea producătorului respectiv
Art.2.3 Legumicultura
a. Infiinţarea de centre de colectare a produselor legumicole in zonele tradiţionale de producţie, dotate cu toate instalaţiile necesare depozitării, sortării, transportului şi distribuţiei
b. Pentru investiţiile private in centre de colectare a produselor agricole se va prevedea scutirea de la plata profitului până la amortizarea investiţiei
c. Se va sprijini prin toate mijloacele posibile realizarea unei legumiculturi ecologice, care să asigure o hrană sănătoasă populaţiei, precum şi posibilitatea realizării de exporturi pe pieţele europene.
d. Se va introduce controlul strict al substanţelor toxice folosite ca insecticide sau pesticide, prin emiterea in mod obligatoriu a unei facturi personalizate, cu toate datele de identificare ale cumpărătorului.
e. Autorităţile locale vor avea obligaţia ca in pieţele publice să nu vândă decât producătorii individuali atestaţi şi fermele legumicole.
f. Se va realiza o bază de date naţională in care vor fi inscrişi in mod gratuit producătorii individuali atestaţi. precum şi fermele legumicole autorizate. care vând in pieţe publice şi in care se vor regăsi toate datele de identificare. astfel incât să se poată identifica cu rapiditate, on line, persoana care desface aceste produse şi dacă are autorizaţia necesară
g. In aceste pieţe nu vor putea vinde produse legumicole intermediarii, importatori sau distribuitori ai importatorilor. Aceştia din urmă îşi vor desface produsele intermediate sau importate in magazine, astfel limitându-se şi evaziunea fiscală practicată pe scară largă de către importatorii de produse legumicole care se vând in pieţele publice. Produsele legumicole, indiferent de zona in care se desfac, vor fi supuse testelor prin prelevarea aleatorie de probe, direct din locul de vânzare, pentru determinarea conţinutului de substanţe periculoase. La aceleaşi teste se vor supune legumele importate, inainte de punerea lor in comercializare. In caz de neconformitate produsele se vor retrage de la vânzare şi se va suspenda activitatea producătorului sau importatorului, după caz.
h. Reabilitarea, modernizarea sau infiinţarea a cel puţin 5 centre ultramoderne de cercetare in domeniul legumiculturii astfel incât aceste centre de cercetare să inceapă furnizarea de răsaduri pentru infiinţarea de ferme legumicole
i. Scăderea la maxim posibil a taxelor pentru inchirierea spaţiului necesar vânzării produselor legumicole.
j. Ministerul Agriculturii va organiza un departament specializat in consilierea gratuită
a producătorilor de legume, pentru sprijinirea desfacerii lor pe piaţa internă, dar şi pe cea externă. Membrii acestor departamente vor fi retribuiţi in funcţie de rezultatele obţinute.
Art.2.4 Pomicultura
a) Stimularea reinfiinţării marilor ferme pomicole prin sprijinirea persoanelor care vor să se asocieze in vederea constituirii acestor ferme
b) Costurile cu infiinţarea fermelor pomicole vor fi subvenţionate de stat in anumite proporţii, in funcţie de soiurile plantate
c) Subvenţiile care se vor acorda pentru infiinţarea acestor ferme vor trebui să incurajeze producţia de fructe cât mai ecologice posibil, pentru asigurarea unei alimentaţii sănătoase a populaţiei României
d) Infiinţarea de centre regionale de colectare, depozitare, transport şi desfacere pentru producţia de fructe ecologice. Orice investiţie in realizarea de centre de colectare
vor beneficia de avantaje de natură fiscală.
e) Scutirea de impozit pentru profiturile reinvestite de fermele pomicole in realizarea de centre proprii de depozitere, unităţi de desfacere a fructelor către populaţie, dar mai ales pentru unităţi de industrializare a lor.
f) Pentru perioada de inceput a existenţei acestor ferme pomicole, in cazul in care asociaţia pomicolă respectivă nu are specialişti, aceştia vor fi puşi la dispoziţie de Ministerul Agriculturii, care va suporta cheltuielile cu salariile pentru etapa de infiinţare a plantaţie. Aceşti specialişti atestaţi vor avea un contract cu ministerul agriculturii, pe bază de termeni foarte clari, privind lucrările necesare a fi efectuate, tehnologiile folosite, substanţele admise pentru combaterea dăunătorilor.
g) Departamentul specializat din Ministerul Agriculturii va acorda consiliere gratuită fermelor pomicole, in ceea ce priveşte desfacerea producţiei pe piaţa internă cât şi pe cea externă.
h) Se vor reabilita, moderniza sau infiinţa cel puţin 5 centre de cercetare, dotate cu aparatură ultra modernă, in domeniul pomiculturii care vor fi repartizate in funcţiei de zonele climatice ale României şi care vor trebui să asigure materialul pomicol necesar infiinţării de ferme pomicole.
i) Produsele pomicole vor fi supuse testelor prin prelevarea aleatorie de probe direct din locul de vânzare, pentru determinarea conţinutului de substanţe periculoase. La aceleaşi teste se vor supune fructele importate, inainte de punerea lor in comercializare. In caz de neconformitate produsele se vor retrage de la vânzare şi se va suspenda activitatea producătorului sau importatorului după caz.
Art.2.4. Viticultura
a. Atenţia statului se va indrepta înspre susţinerea plantaţiilor viticole mari, care vor trebui să asigure producţii de vin de calitate superioară. Se va scuti de la plata impozitului, profitul reinvestit pentru creerea de plantaţii viticole de calitate superioară
b. Prin politica in acest domeniu se va stimula consumul de vinuri de calitate superioară in detrimentul consumului de băuturi spirtoase, prin politici de accizare şi impozitare flexibile.
c. Statul va investi in reabilitarea, modernizarea sau construirea a cel puţin 3 centre naţionale de cercetare in domeniul viei şi vinului, repartizate in regiunile viticole tradiţionale şi care să furnizeze materialul necesar infiinţării de ferme viticole, cu material viticol performant
d. Pentru plantaţiile de struguri de masă, precum şi pentru depozitele de stocare a acestora, se vor acorda facilităţi fiscale suplimentare.
e. Calitatea strugurilor precum şi a vinurilor produse, se va verifica de laboratoare specializate, prin prelevarea de probe, direct din zonele de desfacere, pentru verificarea gradului de toxicitate a acestora. Produsele neconforme vor fi scoase de la comercializare şi se va suspenda licenţa de producător. Acelaşi regim il vor avea şi produsele din import. Contrafacerea sau falsificarea de vinuri şi băuturi alcoolice vor constitui fapte agravante şi vor fi pedepsite ca atare.
Art.2.5 Silvicultura
a) Având in vedere rolul din ce in ce mai important al pădurilor intr-o epocă industrializată, care produce cantităţi imense de gaze poluante, păstrarea pădurilor şi reabilitarea lor vor constitui obiective majore
b) Se va reduce la maxim posibil tăierile de pădure, respectiv se vor face tăieri pentru asigurarea lemnului necesar incălzirii populaţiei şi pentru asigurarea necesarului de lemn pentru industria de prelucrare a lemnului din România.
c) Se va interzice exportul de lemn brut, semifabriat, sau alte produse din lemn puţin prelucrate sau slab industrializate
d) Statul va impune norme drastice de exploatare forestieră a pădurilor in regim silvic e) Se vor aloca fonduri suficiente pentru cumpărarea cât mai multor suprafeţe de
pădure, care se vor exploata numai in regim silvic
f) Un obiectiv important il va constitui acela de a reface toate pădurile distruse după
1989 şi in limita posibilităţilor chiar mărirea acestora. In acest sens se va elabora un plan naţional de impăduriri.
g) Orice tăiere de pădure se va condiţiona in prealabil de impădurirea unei suprafeţe
de 3 ori mai mare decât suprafaţa care urmează a fi tăiată, pe suprafeţele indicate de direcţiile silvice, impădurirea făcându-se pe cheltuiala celui care va urma să exploateze prin tăiere respectiva suprafaţă de pădure
h) Pentru tăieri ilegele de pădure se vor majora substanţial pedepsele, precum şi recuperarea prejudiciului adus cu taxe suplimentare de penalizare.
i) Se vor aloca fondurile necesare reabilitării, modernizării sau infiinţării a cel puţin 3 centre ultra moderne de cercetare in domeniul silviculturii, repartizate raţional pe teritoriul ţării, care vor trebui să asigure exploatarea raţională a pădurilor, dezvoltarea de noi soiuri adaptate condiţiilor climatice din România, precum şi asigurarea stării de sănătate a pădurilor,
j) Investiţii masive in refacerea perdelelor de protecţie din sudul ţării pentru diminuarea şi eliminarea treptată a pericolului de deşertificare.
k) Unul dintre cele 3 centre de cercetare va fi localizat in sudul ţării, pentru studierea şi realizarea de soiuri de pomi rezistente la condiţiile climatice specifice acestei zone.
Cap.11. Energie
Art.1. Aprecieri generale asupra domeniului energiei
Sloganul ultimilor 20 de ani, prin care s-a indus in mintea cetăţeanului român că este necesară privatizarea unităţilor de producere şi distribuire a energiei, pentru că in acest fel vor apărea investiţii majore in unităţile energetice privatizate şi concurenţa intre ele va determina scăderea preţului energiei furnizate industriei şi populaţiei, s-a dovedit a fi o mare minciună, cu un caracter vădit de manipulare. In acest mod s-au vândut companiile de distribuţie a energiei electrice, ceea ce a dus la inlocuirea monopolului
de stat, cu monopolul privat in acest sector, având ca singur rezultat scumpirea energiei electrice. Aceeaşi situaţie s-a inregistrat in domeniul distribuţiei de gaze naturale, unde mai mult de jumătate din reţelele de distribuţie a gazului metan au fost vândute. Rezultatul fiind unul singur, şi anume acela că preţul gazului metan a crescut constant. Privatizarea aproape completă a producţiei de petrol, a rafinăriilor româneşti, pe baza sloganului că un sistem concurenţial intre producători va duce la scăderea preţului carburanţilor, s-a dovedit a fi total greşită, astfel incât in România preţul pe litrul de combustibil a crescut constant, apropiindu-se foarte mult de cel din ţări puternic industrializate din Uniunea Europeană.
Având in vedere toate previziunile experţilor in domeniul energiei, că in viitorul nu foarte indepărtat, următoarea criză majoră a omenirii o va constitui criza energetică, România trebuie să-şi ia toate măsurile necesare pentru a putea face faţă unei asemenea crize. Astfel se va sprijini financiar şi tehnologic orice sisteme tehnice care
pot asigura independenţa energetică, parţială sau totală, a gospodăriilor individuale ale populaţiei, prin dezvoltarea unui proiect naţional „ ,QGHSHQGHQWD (QHUJHWLFD” care
să fie complementar sistemului energetic naţional. Independenţa energetică parţială
sau totală a gospodăriilor individuale ale populaţiei va permite economisirea de resurse financiare importante pentru fiecare familie in parte.
Art.2. Măsuri necesare a fi luate pentru asigurarea siguranţei energetice a României
a. Nu se va mai privatiza nicio unitate din domeniul producţiei de energie sau a distribuţiei de energie, respectiv energie electrică, gaz metan, combustibili.
b. Unităţile cu capital de stat din acest domeniu vor beneficia de fonduri speciale pentru retehnologizare, astfel incât să se eficientizeze activitatea acestora.
c. Se va interzice orice fel de contract de intermediere a vânzării de energie intre producătorii de energie cu capital de stat şi unităţi economice cu capital majoritar de stat. Pentru contractele de intermediere a vânzării de energie intre producătorii cu capital de stat şi unităţi ecomonice cu capital majoritar de stat, care sunt deja incheiate, se va acţiona pentru desfiinţarea lor.
d. Statul român va sprijini in mod efectiv, prin toate mijloacele posibile, investiţiile private in construcţia de noi unităţi de producţie a energiei hidroelectrice, energiei eoliene, solare precum şi pentru obţinerea de energie din orice formă de energie regenerabilă.
e. Investitorii privaţi care doresc efectuarea de investiţii private in construcţia de termocentrale, vor fi sprijiniţi de stat pentru realizarea acestor investiţii cu respectarea condiţiilor legate de mediu
f. Statul va concesiona terenurile necesare construcţiei de noi reţele de distribuţie a energiei şi a gazului prin investiţii private.
g. Reţelele de distribuţie a energiei electrice aflate in proprietatea statului vor trebui să asigure transportul energiei produse de toţi producătorii de energie din România indiferent de capitalul lor, pentru realizarea unei concurenţe reale intre producători, astfel incât să se obţinţă un preţ de livrare cât mai mic.
h. Având in vedere faptul că din producţia internă de gaze naturale se poate acoperi de circa 3 ori consumul de gaze naturale pentru populaţia României, precum şi faptul că energia electrică produsă de hidrocentrale poate asigura fără probleme necesarul
de energie electrică al populaţiei României, se va lua măsura ca aceste două surse să
furnizeze gazele naturale şi energia electrică către populaţie la preţurile de livrare ale acestor unităţi. Energia electrică necesară sistemului de irigaţii se va asigura din sistemul hidroelectric, la preţul de livrare.
i. Proiectul naţional complementar ”Independenţa energetică” se va baza pe folosirea tehnologiilor neconvenţionale (altele decât energia eoliană sau solară) şi va avea 4 mari direcţii de dezvoltare după cum urmează:
1. Proiectul Energetic Naţional - “Gigacaloria, un drept fundamental”
va susţine producerea de centrale termice, independente de sistemele naţionale de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei electrice, fără emisie de CO2
2. Proiectul Energetic Naţional - “Electricitate gratuită” - Promovarea generatoarelor de energie electrica, la domiciliu, care vor asigura o alimentare permanenta, cu curent electric, a locuintelor.
Generarea de current electric, va fi abundenta si neconditionata de plata unei facturi. Acestea vor avea o putere de 1,5KWh/ unitate.
Surplusul energetic, neconsumat, se va putea vinde către reţeaua de distribuţie nationala, asigurându-se astfel si venituri financiare suplimentare.
3. Proiectul Energetic Naţional - "Apa, noul gaz combustibil" - Punerea in
practică a unei tehnologii pentru producerea de gaz combustibil, netoxic, fără stocare,
disponibil la comandă.
4. Proiectul Energetic Naţional - “Motorul cu implozie” Aplicarea pe scară largă a tehnologiei de producere, la bordul autovehiculelor, a unui combustibil cu potenţial energetic foarte ridicat, total nepoluant, benefic mediului ambiant.
Aplicarea unui program naţional energetic bazat pe tehnologii neconvenţionale, nepoluante, care să asigure independenţa energetică a populaţiei va avea următoarele
efecte:
a. costuri foarte mici pentru incălzirea locuinţelor
b. costuri reduse pentru energia electrică necesară in gospodăriile populaţiei
c. costuri de transport reduse pentru transport de marfă şi călători, cu implicaţii in scăderea preţului serviciilor către populaţie
d. incetarea poluării atmosferice cauzată de arderea combustibililor fosili
e. stoparea tăierilor de păduri in scopul folosirii lemnului pentru incălzirea locuinţelor
Detalii tehnice in secţiunea Proiect a website-ului.
Cap.12. Cercetarea, ştiinţa şi tehnologia
Art.1. Aprecieri generale asupra situaţiei actuale
Analizând modul in care alte ţări ale lumii au reuşit să aibă dezvoltări economice deosebite, in perioade relativ scurte de timp, conduc la constatarea clară că aceste ţări au făcut investiţii masive in domeniile cercetării, ştiinţei şi tehnologiei. Simpla muncă pentru producerea de bunuri materiale nu va asigura niciodată creşterea economică rapidă a unei ţări, dacă această muncă nu este insoţită de o puternică activitate de cercetare. Exemplul cel mai edificator il reprezintă ţările dezvoltate ale lumii şi mai recent China, care au avut procupări majore in domeniile cercetării, ştiinţei şi tehnologie. O ţară care nu are un sector de cercetare puternic dezvoltat, nu poate reprezenta o forţă ecomonică in lumea actuală, pentru simplul motiv că este dependentă de ceretările, descoperirile ştiinţifice şi tehnologice ale altor ţări. Transferul acestor tehnologii şi rezultate ale cercetărilor se face pe sume imense de bani, astfel incât eşti condamnat să fii intotdeauna in plutonul tărilor slab dezvoltate. Pentru ca România să se apropie de ţările dezvoltate ale Uniunii Europene trebuie să aibă in mod constant, pe termen lung, indici de creştere economică de cel puţin 12-
15% pe an, in condiţiile in care aceste ţări ar creşte economic doar cu 3-4% pe an. Dezvoltarea cercetării va trebui să constituie un obiectiv special pe termen scurt, mediu şi lung, astfel incât România să aibă o şansă reală de dezvoltare economică durabilă. Hemoragia de inteligenţă care a inceput de câţiva ani să se manifeste in România, işi va arăta foarte curând efectele devastatoare asupra sistemului ecomonic şi social al ţării, prin lipsa tot mai pregnantă a specialiştilor in toate domeniile de activitate. O ţară care nu-şi creează, nu-şi stimează şi nu-şi păstrează inteligenţa, este sortită rămânerii in sărăcie şi mizerie.
Art.2. Măsuri necesare pentru stimularea cercetării, ştiinţei şi tehnologiei
a) Schimbarea radicală a sistemului de finanţare a cercetării in România. Cercetarea se va finanţa numai pe proiecte foarte clare, a căror tematică se va stabili de
Ministerul Cercetării, impreună cu beneficiarii acestor proiecte. Proiectele de cercetare vor avea ca finalitate aplicarea lor in ecomonia reală, astfel incât să se
obţină o eficienţă ecomonică maximă, respectiv o creştere a competitivităţii intreprinderilor româneşti pe plan mondial.
b) Cercetarea ştiinţifică şi tehnologică va trebui indreptată către centrele universitare, care vor fi dotate cu aparatură ultramodernă pentru a putea fi competitive pe plan mondial
c) Rezultatele cercetărilor proprii ale universităţilor se vor putea vinde către intreprinderile interesate, sumele de bani obţinute astfel nefiind supuse impozitării, dacă se folosesc pentru imbunătăţirea bazelor tehnico-materiale ale universităţilor, respectiv dotarea cu aparatură modernă pentru cercetare.
d) Cadrele didactice vor putea obţine venituri suplimentare faţă de salariul lor de bază, in funcţie de valoarea contractelor de cercetare realizate.
e) In echipele de cercetare vor fi incluşi şi studenţi, care vor putea fi plătiţi pentru munca lor de cercetare efectuată.
f) In centrele de cercetări ale universităţilor se vor angaja cu prioritate studenţii cei mai valoroşi ai invăţământului românesc.
g) In viitor universităţile tehnice vor trebui stimulate astfel incât intr-o perioadă de timp rezonabilă să-şi poată asigura in cea mai mare parte veniturile din activităţi de cercetare ştiinţifică sau tehnologică.
h) Institutele de cercetare cu caracter tehnic, cu capital majoritar de stat, se vor axa cu precădere pe cercetări aplicative şi vor fi evaluate in funcţie de rezultatele cercetărilor efectuate, dar mai ales aplicate in industrie. Finanţările vor ţine cont de rezultatele efective inregistrate şi mai ales de rezultatele economice obţinute ca urmare a aplicării in ecomonie a cercetărilor lor. Se va elimina sistemul actual care permite efectuarea de cercetări fără nicio aplicativitate economică.
i) Salariile cercetătorilor vor fi suplimentate in funcţie de rezultatele finaciare obţinute in urma vânzării cercetărilor efectuate.
j) Investiţiile private in centre de cercetare in România vor fi scutite de plata pe profitul realizat pe o perioadă de 10 ani, dacă cercetările sunt aplicate in economia românească.
k) Se vor reduce tarifele OSIM pentru protecţia invenţiilor şi drepturilor de autor, iar pentru invenţiile deosebite care trebuie protejate in străinătate statul va subvenţiona aceste costuri pe baza unui contract intre stat şi deţinătorul invenţiei.
l) Infiinţarea “Institutului Român de Soft” in care să lucreze tinerii absolvenţi ai universităţilor din România. Acest institut va fi finanţat la inceput de stat, urmând ca ulterior să se dezvolte prin contractele pe care le va avea. Acest institut ar putea asigura softul necesar instituţiilor de stat din România. Tinerii care vor lucra in acest institut vor avea o salarizare foarte bună, pentru limitarea exodului de tineri bine pregătiţi din România.
m) Infiinţarea “Institutului Naţional al Energiei Neconvenţionale” care se va ocupa cu descoperirea şi aplicarea celor mai noi şi eficiente tehnologii in domeniul
producerii, stocării, transportului şi distribuţiei energiei electrice, termice sau a altor forme de energie utilizabile in economie sau in gospodăriile individuale.
Cap.13. Infrastructura
Art.1. Aprecieri cu privire la infrastructura României
Lipsa de viziune a clasei politice, care a condus România in ultimii 20 de ani, in ceea ce priveşte infrastructura, a dus la situaţia de astăzi, in care aceasta este intr-o situaţie extrem de critică.
Interesele de grup, care au fost prioritare in faţa intereselor generale ale cetăţenilor români, au făcut ca in ultimii 20 de ani, resursele financiare obţinute din privatizări, in
loc să fie folosite in dezvoltarea infrastructurii României, au fost folosite pentru tot felul de aşa-zise investiţii, lipsite de importanţă ecomonică majoră, mare parte din ele fiind deturnate, pentru satisfacerea intereselor de grup. Astfel se face că, la ora actuală România nu are o autostradă complet terminată, realizată la nivel tehnic european, are in continuare o mulţime de drumuri europene şi naţionale nemodernizate, pline de gropi, iar costurile de execuţie mult mai mari decât in ţări europene dezvoltate.
La fel este situaţia legată de infrastructura sistemului sanitar, cu unităţi sanitare in care nu s-a investit aproape nimic in ultimii 20 de ani, iar acolo unde s-au mai făcut investiţii acestea au fost făcute la preţuri mult mai mari decât preţurile reale şi normale de execuţie. Acordarea de licitaţii pe criterii politice, corupţia generalizată in ceea ce priveşte licitaţiile pentru lucrările din infrastructura ţării, au făcut ca să se plătească mult mai mult decât ar fi fost normal pentru investiţiile realizate, ceea ce a diminuat considerabil şansele României de a deveni o ţară europeană prosperă.
Neglijarea cu bună ştiinţă, din lipsă de profesionalism, dar mai ales din interese ilegitime, a făcut ca reţeaua de căi ferate din România să ajungă intr-o situaţie disperată. Interesele grupurilor finaciare, care au sprijinit şi continuă să sprijine partidele politice care au condus ţara din 1989 şi până astăzi, au jefuit sistemul de căi ferate din România intr-un mod inimaginabil, aducându-l in starea de astăzi.
Situaţia din domeniul infrastructurii este atât de grea incât măsurile care trebuiesc luate vor trebui să fie exterm de precise, de dure şi de rapide dacă vrem ca să mai existe infrastructură in această ţară
Art.2. Măsuri necesare a fi luate pentru salvarea infrastructurii
a) In domeniul infrastructurii rutiere statul va investi masiv in sistemul de autostrăzi, pentru realizarea autostrăzilor din România cuprinse in planul european de autostrăzi, accesând toate fondurile europene destinate României pentru acest domeniu. In maxim 5 ani România va trebui să aibă cel putin 1500 km de autostradă la nivel european.
b) Se vor stabili preţuri de referinţă pentru lucrările din domeniul infrastructurii
rutiere, astfel incât preţurile pentru acest fel de investiţii să revină in limite normale. c) Se va incuraja prin orice mijloace posibile realizarea de consorţii, cu capital privat
românesc, care să aibă puterea de a participa la aceste licitaţii destinate infrastructurii rutiere.
d) Eliminarea din caietele de sarcini pentru investiţiile din infrastructura rutieră a prevederile care dezavantajează in mod direct participarea firmelor româneşti la astfel de licitaţii.
e) Licitaţiile pentru autostrăzi se vor face pe tronsoane mai scurte, astfel incât să poată
participa şi firme cu capital românesc, cu şanse reale de câştigare a licitaţiilor.
f) Scutirea de la plata impozitului pe profitului reinvestit, in anumite proporţii, pentru firmele de construcţii care lucrează in infrastructura rutieră de autostrăzi, pentru cumpărarea de maşini şi utilaje moderne, astfel incât să-şi crească productivitatea şi competitivitatea.
g) Nu se vor incepe lucrări de infrastrutură rutieră la care nu se vor cunoaşte in mod clar costurile totale, termenele de execuţie, penalizările de intârziere şi execuţie necorespunzătoare, cum se face verificarea lucrărilor din punct de vedere tehnic şi sursele de finanţare, astfel incât un proiect de infrastructură rutieră odată inceput să nu se mai oprească din lipsă de finanţare.
h) Introducerea parteneriatului public-privat pentru construirea de autostrăzi, precum şi concesionarea acestora, vor trebui să constituie elemente extrem de importante ale strategiei legate de infrastructura rutieră.
i) Incurajarea investiţiilor străine in domeniul infrastructurii rutiere, prin realizarea de consorţii cu firme româneşti, care să aibă şanse reale de câştigare a licitaţiilor.
j) Se vor lua măsuri cu caracter special pentru evitarea oricărei posibilităţi de corupţie, sau influenţare politică sau de altă natură, legate de licitaţiile pentru infrastructura rutieră.
Cap.14. Administraţia locală
Art.1. Consideraţii generale legate de situaţia existentă in administraţiile locale.
Realitatea ultimelor două decenii arată fără niciun fel de indoială, că o importantă verigă a corupţiei existente in România, o reprezintă administraţiile locale, care pe lângă corupţia legată de dobândirea de foloase individuale, sunt implicate in corupţia legată de finaţarea ilegală a partidelor politice aflate la guvernare, indiferent de orientarea lor politică.
Licitaţiile influenţate politic, licitaţii pe bază de caiete de sarcină cu adresare directă, către un anumit furnizor, corupţia legată de aceste licitaţii, au devenit ceva mai mult decât obişnuit in viaţa socială a României. Dezinteresul autorităţilor locale faţă de localităţile in care işi desfăşoară activitatea, lipsa de viziune asupra unei dezvoltări durabile a acestora, au făcut ca să se piardă sume imense de bani din fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea Românie
Lipsa totală de răspundere a autorităţilor locale, faţă de soarta propriilor localităţi şi soarta propriilor cetăţeni, reprezintă o caracteristică pentru o mare majoritate a administraţiilor locale. Mărirea nejustificată a numărului de salariaţi fără nicio legătură cu volumul de activitate desfăşurat in administraţiile locale, a condus la risipirea de numeroase resurse financiare, care se puteau direcţiona spre zone mult mai importante pentru comunităţile locale.
Pe de altă parte alocarea resurselor financiare către autorităţile locale, s-a făcut aproape exclusiv pe criterii politice, astfel incât unele autorităţi locale au ajuns in situaţia de faliment, respectiv in situaţia de a nu-şi mai putea plăti salariaţii şi utilităţile Numirea pe criterii exclusiv politice in funcţiile de conducere ale unităţilor aflate in subordinea administraţiilor locale, a dus la politizarea excesivă a activităţilor cu caracter economic din subordinea administraţiilor locale, ceea ce in final s-a reflectat intr-o lipsă totală de răspundere şi mai ales o eficienţă scăzută.
Art.2. Măsuri necesare pentru eficientizarea activităţilor din administraţiile locale
a. Administraţiile locale vor avea un plafon salarial care va ţine cont de nivelul de taxe
şi impozite locale colectate
b. Numărul de salariaţi din adminstraţiile locale va fi calculat in funcţie de numărul de locuitori şi de numărul de intreprinderi existente in localităţile respective
c. Pentru localităţile cu probleme in ceea ce priveşte posibilităţile de finanţare, statul va aloca resursele financiare necesare funcţionării acestora, pe baza unor criterii absolut obiective, legate numai de caracteristicile localităţii respective, astfel incât să se elimine complet criteriul politic prin care se acordă acum fondurile către administraţiile locale.
d. Administraţiile locale vor avea deplina posibilitate de a-şi organiza activitatea in limita fondurilor disponibile şi a numărului maxim de salariaţi permis.
e. Administraţiile locale vor trebui să facă toate eforturile de atragere de investiţii in localităţile respective, având deplina libertate de a scădea sau pentru anumite tipuri de investiţii de a anula taxele şi impozitele locale, pe anumite perioade de timp.
f. Schimbarea mentalităţii că cetăţeanul este in subordinea autorităţilor locale, cu mentalitatea că administraţiile locale sunt in slujba cetăţeanului, atât la nivel declarativ, dar mai ales la nivelul realităţii zilnice.
g. Obligarea administraţiilor locale la luarea tuturor măsurilor posibile, in vederea limitării la maxim a timpului pierdut de cetăţean, pentru rezolvarea problemelor apărute in relaţia sa cu aceste autorităţi.
h. Se vor impune norme şi măsuri foarte precise prin care administraţiile locale vor asigura transparenţa deplină asupra activităţii lor, asupra bugetului şi execuţiei bugetare.
i. Se va elimina posibilitatea de acordare de contracte directe, indiferent de suma contractului.
j. Licitaţiile făcute de administraţiile locale se vor afişa pe site-ul administraţiei respective, impreună cu toate datele necesare (firme participante, numele acţionarilor, numele administratorilor, caietul de sarcini, valoarea contractului, sumele licitate, etapele licitaţiei, motivarea alegerii câştigătorului licitaţiei, etc.) astfel incât oricine să poată studia aceste date, fără nicio restricţie
k. Fiecare cheltuială efectuată de administraţiile locale va fi afişată pe site-ul administraţiei respective, in maxim 24 de ore de la aprobare, impreună cu nota de fundamentare.
Cap.15. Administraţia centrală
Art.1. Consideraţii generale legate de administraţia centrală
In administraţia centrală a statului român, in ultimii 20 de ani, din păcate, competenţa profesională a fost inlocuită aproape in exclusivitate cu numirea politică, cu sistemul clientelar care are rolul de satisfacere a intereselor ecomonice ale aceleiaşi clientele politice.
Transformarea locului de muncă din administraţia centrală intr-o poziţie prin care persoanele respective, numite pe criterii politice, asigură pe căi ilegale pe de o parte finanţarea partidelor politice iar pe de altă parte satisfacerea intereselor financiare proprii, a devenit un fapt cotidian.
Dezinteresul manifestat in mod clar şi direct, faţă de interesele generale ale cetăţenilor români, a dus in timp la situaţia dezastruoasă care se manifestă in toate sectoarele vieţii sociale din România. Faptele de corupţie la nivel central, descoperite până in prezent, sunt o mică parte din sistemul de corupţie la nivel central, perfecţionat in decursul ultimilor 20 de ani
Art.2. Măsuri necesare a fi luate pentru transformarea administraţiei centrale dintr-o componentă a sistemului de corupţie, intr-o componentă a sistemului social din România care să lucreze in interesul general al cetăţeanului român
a. Reducerea la maxim posibil a numărului de persoane care lucrează in sistemul administraţiei centrale de stat
b. Desfiinţarea a 75% dintre agenţiile guvernamentale existente in momentul actual şi salarizarea personalului din aceste agenţii in funcţie de grila de salarizare unică in sistemul bugetar.
c. Reducerea cu cel puţin 50% a numărului de bugetari din ministere
d. Reducerea numărului de secretari de stat, directori şi şefi de departamente din ministere
e. Toate posturile din administraţia centrală de stat, cu excepţia celor numite politic, respectiv, ministru şi secretar de stat, se vor scoate la concurs. Organizarea acestor concursuri se va face cu un grad de transparenţă maxim, astfel incât să nu existe nici cea mai mică suspiciune referitoare la rezultate.
f. Stabilirea clară a posturilor care se schimbă pe criterii politice odată cu schimbarea puterii politice, in urma alegerilor
g. Faptele de corupţie făcute de persoanele care lucrează in administraţia centrală a statului vor avea un caracter agravant şi vor fi pedepsite penal mai aspru.
Cap.16. Apărarea naţională
Art.1. Consideraţii generale privind situaţia in domeniul apărării naţionale
Unul dintre puţinele domenii ale vieţii sociale din România, care în perioada scursă din 1989 până in prezent, a constituit un succes, a reprezentat-o apărarea naţională. Intrarea în NATO şi Uniunea Europeană au constituit elemente extrem de importante in asigurarea unui sistem de alianţe militare, care să confere României un climat de stabilitate din punct de vedere al apărării naţionale. Participarea României, alături de forţele NATO pe diferite teatre de operaţiuni militare, a conferit incredere aliaţilor noştri militari in capacitatea forţelor armate ale României. Pe de altă parte lipsa de interes a guvernanţilor români manifestată de-a lungul anilor in păstrarea şi dezvoltarea industriei de armament a făcut ca poziţia deţinută de România, ca
producător de armament să devină nesemnificativă, ceea ce a dus şi va duce pe termen scurt, mediu sau chiar lung la dependenţa armatei de inzestrări cu echipamente militare importate.
Art.2. Măsuri necesare pentru asigurarea capacităţii de luptă a armatei române
a. Fabricile de armament vor rămâne in proprietatea statului român şi vor constitui baza materială pentru dezvoltarea unei industrii de armament moderne.
b. Se va incuraja dezvoltarea investiţiilor cu capital privat românesc in industria de armament, astfel incât să avem capacitatea de a produce arme ultramoderne
c. Se va sprijini financiar activitatea de cercetare in domeniul militar, prin infiinţarea a cel putin 3 centre de cercetare militară, inzestrate cu tehnică ultramodernă, astfel incât in termen de 10 ani să se poată dezvolta o industrie modernă de producere a armamentului.
d. In aceste centre de cercetare a pondere foarte mare a vor avea tinerii specialişti români
e. Se va trece la antrenarea militarilor români, in totalitate, după sistemul de antrenament NATO, pentru obţinerea unui grad maxim de interoperativitate.
f. Numărul de militari se va reduce pe căi naturale, până la atingerea unui număr optim, resursele materiale astfel obţinute fiind indreptate către inzestrarea armatei cu tehnică militară ultraperformantă, de preferinţă din producţia proprie.
g. Creşterea vitezei şi puterii de reacţie a armatei române, astfel incât să corespundă pe deplin nevoilor de apărare a ţării şi nevoilor de integrare cu armatele NATO.
Cap.17. Turismul
Art.1. Consideraţii generale asupra evoluţiei turismului
Dezinteresul şi nepăsarea clasei politice care a condus România din 1989 şi până astăzi, făţă de industria şi infrastructura României, faţă de asigurarea unui viitor cât mai bun pentru cetăţenii români, s-a reflectat in mod direct şi asupra turismului din ţara noastră.
Degradarea extrem de vizibilă a bazei materiale a turismului s-a produs din cauza promovării de către puterile politice, aflate succesiv la putere, a intereselor meschine de grup, în defavoarea interesului general al cetăţenilor români.
Locaţia de gestiune, precum şi vânzarea activelor din turism, la preţuri mult subevaluate au reprezentat principalele cauze ale dezastrului din turism.
Prin locaţiile de gestiune pentru infrastructura din turism s-a permis ca profiturile să intre in conturile celui care a luat in locaţie de gestiune respectivul activ, fără ca acesta să se achite de condiţiile din contract, referitoare la intreţinerea activului, ceea ce a dus de multe ori la distrugerea acestor active, astfel incât staţiuni turistice întregi să ajungă intr-o stare deplorabilă.
Aceeaşi soartă au avut-o şi activele turistice aflate in patrimoniul sindicatelor şi a fostului Birou de Turism pentru Tineret, unde lipsa de pregătire managerială, dar mai ales lipsa de interes, au dus la degradarea accentuată a acestor active.
Imaginea adevărată a turismului românesc nu poate fi completă dacă nu amintim degradarea masivă, apoape totală a activelor din turismul balnear, care ar fi putut reprezenta o sursă de venituri importantă şi constantă pentru România.
Dezinteresul clasei politice româneşti faţă de acest sector se poate constata foarte uşor dacă se face o simplă comparaţie a veniturilor din turism incasate de România şi Ungaria, ţară vecină, lipsită de accesul la mare, fără munţi care să-i permită practicarea pe scară largă a sporturilor de iarna, fără o deltă ca delta Dunării, dar care incasează
din turism de câteva ori mai mult decât România.
Art.2. Măsuri necesare salvării turismului românesc
a. Analizarea tuturor contractelor de privatizare din turism şi verificarea modului în care s-au respectat clauzele din contact şi aplicarea măsurilor necesare
b. Concesionarea de suprafeţe mari de pe litoralul românesc pentru investitori privaţi care să dezvolte staţiuni turistice la nivel european.
c. Dezvoltarea turismului balnear pe litoral pentru ocuparea locurilor de cazare in extrasezon.
d. Aplicarea de reduceri fiscale pentru unităţile turistice de pe litoral care funcţionează
ca baze de tratament balnear in extrasezon.
e. Aplicarea de reduceri fiscale pentru unităţile turistice care folosesc energie neconvenţională
f. Elaborarea de urgenţă a unor planuri urbanistice, atât pentru staţiunile turistice existente, cât şi pentru cele nou infiinţate, astfel incât să se evite pe viitor dezvoltarea lor haotică, fără spaţii verzi intre consrucţii, fară locuri de parcare, fară o estetică integrată mediului. Aceste planuri urbanistice se vor aproba de Ministerul Turismului impreună cu Uniunea Arhitecţilor din România şi vor fi urmărite de Inspectoratele de Stat in Construcţii.
g. In toate staţiunile balneare investiţiile noi in unităţi de cazare şi tratament vor fi scutite de la plata impozitului pe o durată de 5 ani.
h. Scutirea in anumite proporţii de la plata impozitului pe profitul reinvestit pentru dezvoltarea infrastructurii turistice.
i. Dezvoltarea turismului ecologic in zona deltei Dunării prin acordarea de facilităţi fiscale investitorilor privaţi, cu respectarea deplină şi completă a condiţiilor de mediu.
j. Susţinerea dezvoltării turistice a zonelor tradiţionale cum ar fi Bucovina de Nord, Maramureş, etc, prin programe turistice speciale.
k. Eliminarea evaziunii fiscale din turism practicată pe scară largă in momentul actual, prin impunerea unui regulament foarte clar de cazare, emitere de factură pentru sumele incasate, şi sancţiuni foarte dure pentru evaziunea fiscală din acest domeniu.
l. Aplicarea de amenzi mari pentru investitorii din turism care nu îşi renovează
infrastructura deţinută.
Cap.19. Sistemul bancar
Art.1. Consideraţii generale
Situaţia sistemului bancar din România, arată cu claritate faptul că lipsa unei bănci mari, cu capital de stat, a dus la situaţia in care sistemul bancar cu capital privat din România deţine un monopol indiscutabil, astfel incât şi comportamentul lui este total necorespunzător, atât in ceea ce priveşte şantajul aplicat autorităţilor de stat române, cât şi cel aplicat cetăţeanului român.
Aplicarea de dobânzi extrem de ridicate, precum şi extinderea introducerii de comisioane aberante la creditele acordate, fac necesară luarea de măsuri extrem de clare şi dure, astfel incât sistemul bancar să devină ceea ce trebuie să fie intr-un sistem social normal.
Art.2. Măsuri necesare a fi luate
Băncilor li se va interzice aplicarea de comisioane la creditele acordate. Toate aceste cheltuieli ale băncilor se vor reflecta in valoarea dobânzii pentru creditul respectiv. Singurul comision permis, intr-o valoare rezonabilă, stabilită de BNR, va fi comisionul pentru analiza dosarului de credit.
Aplicarea de către băncile româneşti, sucursale ale unor bănci străine, de comisioane la transferurile de bani mai mari decât cele aplicate de băncile mamă din străinătate se vor amenda cu sume de până la 100 milioane de euro.
Păstrarea CEC in proprietatea statului şi capitalizarea lui până la nivelul la care să
poată contrabalansa monopolul băncilor străine din România.
Incurajarea apariţiei de bănci cu capital privat românesc prin eliminarea oricăror piedici de natură birocratică la infiinţarea lor.
Aplicarea de suprataxări ale profiturilor bancilor in funcţie de valoarea acestora raportată la nivelul creditelor acordate.
Supravegherea mai fermă şi mai strictă printr-un regulament mai clar şi mult mai precis a sistemului bancar din România
Cap.20. Tinerii, şomajul şi locurile de muncă
Art.1. Analiza situaţiei statistice privind numărul de tineri angajaţi, arată că aceştia sunt o categorie clar defavorizată, având posibilităţi extrem de reduse de angajare Condiţiile fiscale care privesc impozitarea forţei de muncă nu stimulează in niciun fel efectuarea de noi angajări, astfel incât tinerii, care sunt in mod firesc lipsiţi de experienţă profesională, nu au nicio şansă la angajare.
Pe de altă parte persoanele peste 50 de ani care sunt in şomaj reprezintă altă categorie defavorizată la angajare, in ciuda experienţei lor profesionale. Situaţia este extrem de gravă in acest domeniu pentru că pe de o parte tinerii care sunt capabili şi care in mod firesc ar trebui să contribuie la dezvoltarea ecomonică a României neavând locuri de muncă in România, pleacă in stăinătate, pierzându-se astfel investiţia făcută de poporul român in pregătirea acestora.
Pe de altă parte, intr-un viitor nu prea indepărtat, calitatea forţei de muncă din punct de vedere profesional va scădea, pentru că pe de o parte tinerii capabili vor continua să plece, iar pe de altă parte angajaţii capabili şi cu experienţă vor părăsi câmpul muncii, ieşind la pensie, ceea ce va duce inevitabil la scăderea productivităţii şi competitivităţii sistemului economic din România.
Art.2. Măsuri propuse pentru redresarea acestui sistem
a. Continuarea acordării de stimulente pentru intreprinderile care angajează tineri şi persoane cu vârsta peste 50 de ani
b. Incurajarea tinerilor să intre in economia privată, prin acordarea de facilităţi fiscale pe diferite perioade de timp pentru firmele infiinţate de ei.
c. Acordarea de consiliere gratuită pentru firmele infiinţate de tineri
d. Eliminarea oricăror bariere, de natură birocratică sau administrativă, care limitează accesul tinerilor in instituţii ale administraţiei locale, centrale sau alte instituţii ale statului
e. Continuarea programului de sprijin pentru achiziţionarea primei case pentru tineri f. Cursuri gratuite pentru reconversia profesională pentru tineri şi şomeri in vederea
asigurării asigurarea unei pregătiri profesionale care să corespundă cu nevoile pieţei de muncă din România.
g. Eliminarea muncii la negru prin scăderea contribuţiilor cu forţa de muncă, simultan cu mărirea semnificativă a sancţiunilor pentru angajarea la negru, respectiv mărirea cuantumului amenzilor aplicate dar şi incadrarea acestei fapte la fapte cu caracter penal, având in vedere caracterul de evaziune fiscală. Flexibilizarea la maxim
posibil a codului muncii pentru a nu creea bariere nejustificate in circulaţia forţei de muncă, fără insă a permite angajatorilor abuzurile in acest domeniu.
Cap.21. Mediu
Art.1. Consideraţii generale
Evoluţia situaţiei economice a României incepând cu 1989 şi până in prezent şi-a pus amprenta în mod foarte clar şi asupra problemelor legate de mediu şi poluarea masivă a acestuia, indiferent de zona geografică la care ne referim. Poluarea masivă a mediului cu ambalaje din plastic, cu gunoaie menajere, cu diferite substanţe toxice a devenit un lucru cotidian pentru ţara noastră.
Dezafectarea de unităţi industriale, din industria chimică, fără a se lua măsurile necesare eliminării in siguranţă a substanţelor toxice aflate in aceste unităţi, reprezintă o altă problemă foarte gravă legată de poluarea mediului, cu atât mai mult cu cât s-a constatat o degradare a stării de sănătate a persoanelor din aceste zone.
Lipsa de capacitate a staţiilor de epurare a apelor uzate, nu numai pentru localităţile urbane mai mici, dar chiar şi pentru oraşe importante, reprezintă o altă problemă foarte gravă, care face ca mediul natural din ţara noastră să sufere in mod vizibil. Tăierile masive de pădure, cu sau fără aviz din partea autorităţilor silvice, au
determinat pe de o parte reducerea capacităţii pădurilor de a regenera atmosfera, dar şi degradarea masivă a versanţilor despăduriţi, având ca rezultat direct amplificarea efectelor inundaţiilor din ultima vreme.
Dezinteresul constant al autorităţilor statului şi implicit a clasei politice, care a condus România, făţă de sprijinirea investiţiilor in dezvoltarea de unităţi pentru reciclarea materialelor refolosibile, face ca in acest moment numai 1% dintre materialele reciclabile să poată fi reciclate, ceea ce pe de o parte face ca poluarea cu aceste materiale să fie foarte mare, iar pe de altă parte pierderile economice cauzate de neintroducerea acestor materiale in circuitul economic să fie semnificative.
Cumulând aceste constatări, precum şi multe alte situaţii legate de poluarea mediului, se poate considera că acestă problemă este destul de serioasă şi necesită o atenţie mult mai mare din partea autorităţilor statului.
Art.2. Măsuri necesare a fi luate pentru limitarea poluării mediului şi readucerea sa intr-o stare normală
a. Introducerea obligaţiei ca magazinele mari, supermaket-urile, mall-urile să se doteze cu automate pentru colectarea materialelor plastice, in mod special a PET- urilor, pe baza eliberării unei sume de bani pentru ambalajul colectat, care să reprezinte 70-80% din valoarea suprataxei aplicată acestor ambalaje.
b. Fabricile producătoare de ambalaje din material plastic vor fi obligate ca o cotă
parte din volumul producţiei să provină din materiale reciclate
c. Ambalajele din materiale plastice, cum ar fi PET-urile, vor fi puternic suprataxate. d. Elaborarea unui plan naţional de impăduriri care să asigure in termen de 10 ani
reimpădurirea terenurilor defrişate, în coordonare cu politica din domeniul silvic, prezentată in cap.10, art.2.5
e. Se vor susţine financiar investiţiile in unităţi industriale pentru reciclarea materialelor refolosibile, in conformitate cu prevederile cap.9, art.2, lit.c
f. Se va susţine financiar producerea de energie din surse regenerabile, in conformitate cu prevederile cap. 9 , art.2, lit.d.
g. Se va susţine producerea de energie verde in conformitate, cu prevederile cap.9, art.2, lit.c
h. Pentru poiectele de construcţii care folosesc energie regenerabilă din surse neconvenţionale se vor acorda reduceri de taxe la emiterea de autorizaţii de construire
i. Modificarea programului „rabla” in sensul ca tichetele pentru autoturismele predate in scopul reciclării să poată fi folosite şi pentru izolarea termică a clădirilor, achiziţionarea de instalaţii solare sau care utilizează energia verde, precum şi pentru reabilitarea locuinţelor
j. Intocmirea unui plan naţional de indiguiri pe termen mediu şi lung care să asigure in termen de 10 ani limitarea masivă a inundaţiilor
k. Intocmirea unui plan naţional pentru imbunătăţiri funciare pe termen lung astfel incât să limităm la maxim posibil eroziunea solului
Cap.22. Finanţe, taxe şi impozite
Art.1. Analizând modul in care a evoluat relaţia intre stat şi contribuabil, fie el simplu cetăţean, fie intreprindere, de-a lungul anilor scurşi din 1989 şi până in prezent, se poate constata foarte uşor faptul că statul a considerat contribuabilul ca fiind un supus al său, care trebuie să plătească conştiincios taxele şi impozitele, stabilite in mod arbitrar de guvernanţi, de multe ori fără nicio legătură logică cu realitatea economico- socială sau cu nivelul real al salariilor din România. Cheltuirea sumelor de bani, rezultate din colectarea taxelor şi impozitelor, s-a făcut in cel mai multe cazuri in mod total netransparent, astfel incât cetăţeanul nu a putut verifica modul de cheltuire a acestor sume.
Sistemul contabil folosit pentru firmele mici şi mijlocii este mult prea complicat faţă de activitatea economică a acestora, ceea ce duce la cheltuirea de sume importante de bani şi resurse umane. Creşterea constantă a taxelor şi impozitelor pentru a compensa ineficienţa sistemului economic românesc, lipsa de profesionalism in administrarea resurselor financiare ale statului, risipirea lor cauzată de corupţia din sistemul bugetar, reprezintă probleme grave care trebuie să-şi găsească rapid rezolvarea
Art.2. Măsuri necesare modernizării sistemului de taxe şi impozite
a. Sistemul contabil pentru firmele mici şi mijlocii se va simplifica la maximum, şi va fi ţinut in partidă simplă sau altă formă uşor de aplicat.
b. Impozitul pentru firmele mici şi mijlocii se va aplica la cifra de afaceri.
c. Tratamentul fiscal, inclusiv penalităţile vor fi absolul aceleaşi pentru stat, cetăţean sau intreprindere.
d. Reducerea numărului de taxe percepute contribuabilului român
e. Generalizarea reală şi eficientă a plăţii taxelor şi impozitelor prin sisteme moderne de plată on-line
f. Schimbarea comportamentului angajaţilor din Ministerul Finanţelor in sensul perceperii contribuabilului ca un partener, care prin contribuţiile plătite susţine financiar bugetul statului şi nu cum este perceput acum, ca un supus al statului român care poate fi tratat oricum.
g. Ministerul Finanţelor va fi restructurat masiv in sensul eliminării birocraţiei existente şi indreptarea personalului din acest minister către sectorul de control, constatare şi indrumare.
h. Acordarea de scutiri pe profitul reinvestit se va face in mod progresiv, pe baza unui contract intre Ministerul Finaţelor şi intreprinderea respectivă, similar cu contractele pentru fonduri europene, astfel incât să se determine dacă scutirea respectivă de impozit a fost folosită in scopul stabilit şi mai ales dacă a produs efecte economice pozitive, cum ar fi creşterea numărului de angajaţi, creşterea salariului angajaţilor, creşterea competitivităţii intreprinderii, creşterea volumului producţiei vândute.
i. Creşterea semnificativă a amenzilor şi penalităţilor in cazurile de evaziune fiscală
repetată.
j. Depunerea unei singure declaraţii fiscale de către intreprinderi intr-un singur loc concomitent cu simplificarea acestei declaraţii la maximum posibil.
k. Realizarea bazei informatice unice a Ministerului Finanţelor astfel incât verificarea incrucişată a facturilor emise şi a celor inregistrate in contabilitatea intreprinderilor să se facă automat.
l. Reducerea taxelor percepute de stat in cazurile de moştenire sau divorţ
m. Impunerea unui plafon maxim pentru taxele notariale
Cap.23. Siguranţa publică
Art.1. Creşterea infracţionalităţii in perioada care a trecut din 1989 şi până in prezent, combinată cu creşterea ponderii faptelor grave, produse cu violenţă asupra cetăţeanului român, cu deosebire asupra bătrânilor dar şi asupra copiilor, demonstrează in mod clar că in domeniul siguranţei publice nu s-au găsit cele mai bune metode de luptă
impotriva acestui fenomen.
Implicarea unor angajaţi ai organelor de ordine in acţiuni mafiote, arată penetrarea acestor structuri de către grupuri de tip mafiot, care acţionează pe teritoriul ţării. Largirea gamei de infracţiuni grave prin creşterea traficului de fiinţe umane, a traficului de droguri de toate tipurile, a prostituţiei, fapte de jaf armat indreptate impotriva unor bănci, a unor asasinate la comandă, arată că situaţia in acest domeniu este foarte gravă.
Art.2. Măsuri necesare imbunătăţirii siguranţei publice
a. Evaluarea tuturor angajaţilor din domeniu siguranţei publice referitor la implicarea lor in colaborarea cu structuri mafiote sau in acţiuni de corupţie.
b. Dotarea tehnică corespunzătoare a tuturor membrilor care lucrează in domeniul siguranţei publice.
c. Reorganizarea departamentelor care lucrează in acest sector pentru creşterea eficienţei in asigurarea siguranţei publice.
d. Alocarea de sume suplimentare pentru plata informaţiilor care duc la depistarea structurilor de tip mafiot.
e. Lucrătorii din sistemul siguranţei publice care vor lucra sub acoperire vor avea un sistem special de retribuire şi protecţie personală, pentru ei şi familiile lor.
f. Se vor mări pedepsele pentru ultraj
g. Mărirea pedepselor penale pentru persoanele care lucrează in domeniul siguranţei publice dar care sprijină structurile mafiote, precum şi pierderea pensiei corespunzătoare timpului lucrat in domeniul siguranţei publice.
h. Schimbarea modului de lucru a agenţilor din sistemul siguranţei publice in sensul in care aceştia vor lucra in haine civile şi vor fi sprijiniţi rapid de lucrători in uniforme in momentele necesare.
i. Mărirea semnificativă a pedepselor pentru faptele grave produse cu violenţă, impotriva persoanelor lipsite de apărare, cum ar fi copii şi bătrânii şi eliminarea din codul de procedură penală a posibilităţii de eliberare condiţionată pentru persoanele care sunt vinovate de săvârşirea acestor fapte.
j. Răpirile de persoane in vederea traficului de persoane, precum şi traficul de fiinţe umane, vor fi pedepsit extrem de aspru, simultan cu confiscarea intregii averi deţinute de faptuitori.
k. Pedepsele pentru traficul de droguri se vor mări semnificativ iar averea făptuitorilor se va confisca in intregime.
l. Pentru faptele legate de trafic de droguri, prostituţie, trafic de persoane, jaf, se va verifica in mod obligatoriu modul de dobândire a averii făptuitorilor dar şi dacă nu cumva averea ilegal dobândită este ascunsă sub numele altor persoane.
Cap.26. Fonduri europene
Art.1. Consideraţii generale
Analiza sumelor de bani atrase prin programe europene in raport cu sumele alocate României, arată in mod clar atât incompetenţa cât şi dezinteresul autorităţilor române faţă de acest subiect. Prin pierderea aproape integrală a celor 30 de miliarde de euro puse la dispoziţia României in perioada 2007 – 2013, pentru proiecte cu finanţare europeană, practic cetăţeanului român i s-a anulat o şansă enormă de a se apropia de un nivel de trai european, amânând pe termen lung orice posibilitate de dezvoltare economică durabilă a ţării noastre. Nu numai că România nu a accesat aceste fonduri dar in perioada scursă din 2007 până in prezent a plătit şi contribuţia de 3% din PIB către Uniunea Europeană, astfel incât prin fondurile europene atrase nu şi-a recuperat nici măcar taxele plătite. Intârzierile in acest domeniu sunt practic irecuperabile.
Art.2. Măsuri necesare a fi luate pentru ameliorarea situaţiei in acest domeniu.
a. Simplificarea cât mai mult posibil a formalităţilor pentru accesarea fondurilor europene şi stabilirea unor termene foarte clare pentru analiza unui proiect, verificarea şi aprobarea lui.
b. Se va infiinţa un departament special pentru accesarea fondurilor europene care va avea ca unic scop furnizarea de poiecte tip pentru diferite activităţi prin care se pot atrage fondurile europene, precum şi consilierea după aprobare, pentru respectarea intocmai a prevederilor contractului.
c. Pentru agricultură se vor dezvolta proiecte tip pentru diferite sectoare de activitate agricolă, impreună cu Ministerul Agriculturii, astfel incât persoanele interesate să aibă modele clare, uşor de inţeles şi completat
d. Toate resursele financiare pentru investiţii se vor concentra pentru finanţarea cotei de participare a României in vederea accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii.
e. Persoanele desemnate, cu verificarea intocmirii corecte a proiectelor de accesare a fondurilor europene, vor avea ca prioritate absolută preluarea dosarului, verificarea lui in regim de urgenţă, urmărirea lui pe traseu pentru obţinerea aprobării, până la obţinerea finanţării din fondurile europene, astfel incât să se limiteze la maxim posibil timpul pierdut de investitor.
f. Garantarea de către stat a imprumuturilor pentru finanţarea cotei parte necesare accesării fondurilor europene de către investirori privaţi.